Escrocheriile de pe Facebook carora nu le poti spune NU. "Oricine poate ajunge sa fie victima"

like de pe FACEBOOK pe un zid

Specialistii BitDefender au analizat psihologia utilizatorilor de Facebook pentru a intelege de ce si cum sunt pacaliti de diverse escrocherii online, asa numitele “Facebook scams”

Studiul a fost realizat de specialisti in securitate si psihologi, care au vrut sa inteleaga cum sunt pacaliti utilizatorii de Facebook sa dea click pe anumite postari si care sunt mecanismele psihologice folosite de escroci. Iar concluzia lor e ingrijoratoare: “Oricine poate fi victima unei escrocherii pe Facebook macar o data in viata”.

Expertii BitDefender au analizat peste 850.000 de “Facebook scams” – adica “tepele” din reteaua sociala, fie ca e vorba de false oferte de smartphone-uri la preturi extrem de avantajoase sau de postari inselatoare care ii conving pe utilizatori sa descarce virusi in calculator. Potrivit studiului, exista cinci categorii principale de capcane pe Facebook, care ii afecteaza pe cei care au cont in reteaua sociala facandu-i victime ale fraudelor, programelor daunatoare (malware) sau mailurilor nedorite (spam). Astfel de escrocherii fac bani prin chestionare frauduloase sau virusi de tip Troian care fura parole bancare sau din browser.

Pericolele de pe Facebook. Care sunt cele mai recente amenintari de care trebuie sa va protejati

Emotiile ne face victime sigure pe Facebook
De departe cel mai comun “Facebook scam” este cel in care ti se promite ca vei putea afla cine ti-a vizualizat profilul – iar tot ce trebuie sa faci este sa instalezi o aplicatie. Acasta e de fapt un virus informatic care iti fura datele din calculator si posteaza pe contul tau de Facebook, incercand sa-ti convinga si prietenii sa si-o instaleze.

Citește și
Mama
Fotografia care a cucerit Facebook-ul. Cum apare o tanara studenta in ziua in care a primit diploma de absolvire. FOTO
Arma care-i sperie pe ruși ar putea ajunge în Ucraina. Moscova amenință că va extinde „zona-tampon”

Potrivit BitDefender, 45.5% din escrocheriile de pe Facebook sunt de acest tip, o dovada clara a eficientei “capcanei”. De ce functioneaza tata de bine? Specialisti spun ca e vorba de un “consum emotional”- utilizatorii vor sa stie daca sunt urmariti de persoane pentru care au sentimente – dar si de lipsa de informatii privind modul in care functioneaza retelele sociale. In plus, capcanele de acest gen sunt si personalizate, astfel incat utilizatorii reactioneaza emotional la mesaje care li se adreseaza direct.

Programul cu care scoti bani de la ATM fara sa ai nici macar un card. VIDEO demonstrativ: cum functioneaza

facebook

Oferte irezistibile
Pe locul doi in clasamentul capcanelor de pe Facebook se afla falsele aplicatii, care le promit utilizatorilor functionalitati noi. Aproape 30% dintre fraude sunt de acest tip care, spun expertii, porneste de la dorinta de a avea un profil cat mai interesant in reteaua sociala, combinata cu necunoasterea modului in care opereaza Facebook. “Intr-o lume in care aparentele sunt atat de importante, utilizatorii nu pot spune NU niciunei functionalitati suplimentare”.

Abia pe locul 3 se afla escrocheriile cu premii, bilete gratuite, oferte promotionale sau puncte la diverse hocuri online: 16.5% din fraudele de pe Facebook se incadreaza in aceasta categorie. De vina, sugereaza specialistii, ar fi faptul ca “de-a lungul evolutiei mintii umane, oamenii au invatat sa nu refuze avantajele competitive care ii pot diferentia de restul lumii”.

Pe locul 4 sunt escrocheriile cu celebritati iar pe al cincilea, materialele video cu atrocitati. Acestea mizeaza pe curiozitatea si voyeurismul innascute in firea umana, dar nu au la fel de mult succes – unul din motive fiind acela ca majoritatea utilizatorilor “s-au fript deja”.

Facebook a facut un alt experiment secret pe spatele utilizatorilor. Rezultatul ar fi sporit prezenta la vot cu 3%

Criminalii cibernetici, experti in manipularea mintii umane
Cea mai ingrijoratoare concluzie a studiului nu e insa aceea ca exista milioane de conturi care promoveaza astfel de escrocherii, ci faptul ca nu exista un profil al victimei tipice : “Oricine poate ajunge sa fie victima unei escrocherii pe Facebook macar o data in viata, deoarece criminalii cibernetici stiu sa foloseasca exact resorturile psihologice care trebuie”. Asa incat nu conteaza ce varsta sau educatie aveti – e aproape imposibil sa nu fiti escrocat macar o data pe Facebook.

“Cele mai mari vulnerabilitati apar din cauza unor dispozitii umane generale care il pot influenta pe orice utilizator la un moment dat. Este greu pentru noi, oamenii, sa acceptam comportamentul nostru irational, sau faptul ca ne lasam prada impulsurilor pe care le atribuim, in mod normal, celor mai putin educati ”, explica psihologul Nansi Lungu, Behavior Analyst la Bitdefender.

Care e solutia? Specialistii in securitate le recomanda utilizatorilor sa isi actualizeze in permanente sistemul de operare, programele antivirus, firewall-ul si in general orice software care ar putea sta in calea infractorilor cibernetici. Iar atunci cand intra pe Facebook, sa evite sa chestionare pe Facebook sau sa apese Like sau Share pentru a vizualiza un video. Dar e greu de crezut ca escrocheriile online vor disparea, dat fiind ca folosesc impulsuri umane fundamentale, iar autorii lor sunt adevarati experti in manipulare.

Puteti citi studiul integral aici (in limba engleza) 
 

Articol recomandat de sport.ro
BREAKING NEWS El va fi antrenorul Barcelonei în sezonul următor!
BREAKING NEWS El va fi antrenorul Barcelonei în sezonul următor!
Citește și...
Avertismentul asiguratorilor pentru romanii care isi anunta concediile pe Facebook. TOPUL celor mai frecvente greseli
Avertismentul asiguratorilor pentru romanii care isi anunta concediile pe Facebook. TOPUL celor mai frecvente greseli

Aproximativ 80 la suta dintre romani nu-si iau masuri de siguranta pentru locuinta si invita hotii sa-i jefuiasca. Uita geamurile deschise, usile descuiate si, mai rau, anunta pe Facebook daca pleaca in vacanta.

Fotografia care a cucerit Facebook-ul. Cum apare o tanara studenta in ziua in care a primit diploma de absolvire. FOTO
Fotografia care a cucerit Facebook-ul. Cum apare o tanara studenta in ziua in care a primit diploma de absolvire. FOTO

Jacci Sharkey, in varsta de 24 de ani, a pus pe Facebook o imagine cu ea din ziua in care a primit diloma de facultate. Fotografia a adunat peste 88.000 de like-uri si aproape 2.500 de share-uri.

YES LA VOT. Sute de romani si-au pozat buletinele si le-au publicat pe Facebook, Twitter sau Instagram
YES LA VOT. Sute de romani si-au pozat buletinele si le-au publicat pe Facebook, Twitter sau Instagram

Prezenta la ora 10 arata ca mai multi romani s-au prezentat la urne fata de 2009, la ultimele alegeri prezidentiale. 

Recomandări
Dosarul Mineriadei. Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu, chemați la Parchet. Iliescu, audiat la domiciliu
Dosarul Mineriadei. Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu, chemați la Parchet. Iliescu, audiat la domiciliu

Fostul premier Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu şi fostul director SRI Virgil Măgureanu au fost citaţi, joi dimineaţa, la sediul Parchetului General, pentru a li se aduce la cunoştinţă că au fost puşi din nou sub acuzare în dosarul Mineriadei.

VIDEO. Moment extrem de bizar, „silenzio stampa”, cu judecătoarea care a întrebat dacă tânărul ucis de Vlad Pascu e în sală
VIDEO. Moment extrem de bizar, „silenzio stampa”, cu judecătoarea care a întrebat dacă tânărul ucis de Vlad Pascu e în sală

Judecătoarea din dosarul lui Vlad Pascu, Ioana Ancuța Popoviciu, care a provocat furia familiei victimelor după ce a întrebat dacă tânărul mort în accident e în sală, a fost protagonista unui moment foarte bizar, miercuri.

Cum a fost prinsă că a luat mită doctorița ginecolog din Giurgiu. Banii pe care-i avea în buzunar erau marcați
Cum a fost prinsă că a luat mită doctorița ginecolog din Giurgiu. Banii pe care-i avea în buzunar erau marcați

Este anchetă la Spitalul Județean de Urgență din Giurgiu, după ce un medic ginecolog a fost prins în flagrant în timp ce lua mită pentru o operație de cezariană, acoperită de asigurarea medicală.