România primește primii bani din PNRR. Comisia Europeană a transferat prima tranşă de 1,8 miliarde euro

Depus la Comisia Europeană în luna mai, cu o întârziere de o lună, Planul de Redresare si Rezilienta a primit ultima aprobare de la Bruxelles la finele lunii octombrie. Criza politica a complicat insa lucrurile. Cum guvernul interimar nu a putut semna si pentru partea de imprumuturi de la Bruxelles, abia acum a venit prima tranșă, cea a granturilor.

Eric Maner, purtător de cuvânt Comisia Europeană: „Comisia Europeană a transferat României 1,8 miliarde de euro sub formă de finanțare. Banii vor ajuta la realizarea reformelor și investițiilor cruciale din Planul Național de Redresare și Reziliență”.

Într-un mesaj pe Twitter, în limba română, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen punctează: ''acum cuvântul-cheie este: implementare'', adică România trebuie să-și pună în aplicare proiectele promise.

Vești bune pentru România: prima tranșă din fondurile #NextGenerationEU

Împreună vom asigura tranziția verde și tranziția digitală, vom moderniza sistemul de sănătate și vom consolida administrația publică din ????????

Acum cuvântul-cheie este: implementare. Suntem alături de voi. pic.twitter.com/l6eaAhwbnk

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) December 2, 2021

Până la finele anului, România ar mai putea primi o a doua tranșă, de data aceasta, însă, e vorba de împrumuturi în valoare de 1,9 miliarde de euro. Regula generală este ca toți banii să vină în tranșe, în funcție de progresele pe care țara noastră le face în aplicarea reformelor și investițiilor pe care le-a promis. În următorii cinci ani, România şi-a propus să facă 64 de reforme şi 107 investiţii din bani europeni. De pildă, reforma pensiilor, care va aduce o nouă formulă de indexare, trebuie să fie gata de aplicare peste doi ani.

Citește și

Cîțu susține că PNRR nu se poate renegocia, așa cum vrea PSD: ”Ar însemna să pierdem banii”

„Păpușa de fier a lui Putin” explică propaganda Kremlinului: „Nu contează ce se întâmplă cu adevărat”

Pentru că prima tranșă să poată fi cheltuită, Guvernul mai are de făcut un pas - trebuie să dea o ordonanță de urgență în care stabilește circuitul banilor, spune ministrul Finanțelor Adrian Câciu.

Plata de prefinanţare va sprijini demararea implementării măsurilor de investiţii şi de reformă cuprinse în Planul de redresare şi rezilienţă al României. Se preconizează că România va primi, pe parcursul planului său, un total de 29,2 miliarde euro, din care granturi în valoare de 14,2 miliarde euro şi împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde euro.

Plata de joi a fost efectuată ca urmare a succesului primelor operaţiuni de împrumut derulate în cadrul instrumentului NextGenerationEU. Până la sfârşitul anului, Comisia intenţionează să mobilizeze până la 80 de miliarde euro sub formă de finanţare pe termen lung, care va fi completată cu titluri pe termen scurt ("EU-Bills"), pentru a finanţa primele plăţi planificate în favoarea statelor membre în cadrul NextGenerationEU.

În România, Mecanismul de redresare şi rezilienţă finanţează investiţii şi reforme care se preconizează că vor transforma profund economia şi societatea acestei ţări. Printre măsurile notabile se numără următoarele: asigurarea tranziţiei către o economie verde, sprijinirea tranziţiei digitale şi consolidarea rezilienţei economice şi sociale

În ceea ce priveşte asigurarea tranziţiei către o economie verde, planul României prevede investiţii de 3,9 miliarde euro în modernizarea infrastructurii feroviare, inclusiv a căilor ferate şi a materialului rulant electrificate sau cu emisii zero. În plus, 2,7 miliarde euro vor fi investite în renovarea eficientă din punct de vedere energetic şi renovarea seismică a clădirilor multifamiliale şi publice, ceea ce va aduce beneficii pentru mediu şi va reduce facturile la energie ale gospodăriilor. Valul de renovări va spori rezistenţa clădirilor la seisme şi le va face mai accesibile pentru persoanele cu handicap şi persoanele în vârstă.

Reformele şi investiţiile în valoare de 855 de milioane euro vor sprijini producţia de energie curată prin eliminarea treptată a producţiei de cărbune şi lignit şi prin utilizarea surselor regenerabile de energie şi a hidrogenului. În plus, planul include măsuri de protecţie a biodiversităţii şi a mediului axate pe împădurire, reîmpădurire şi pepiniere forestiere, precum şi alte măsuri privind biodiversitatea pentru reconstrucţie ecologică şi protecţia speciilor, cu investiţii în valoare de 1,1 miliarde euro.

La capitolul sprijinirea tranziţiei digitale, planul prevede 1,5 miliarde euro pentru digitalizarea administraţiei publice în domenii-cheie precum justiţia, ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială, mediul, gestionarea funcţiei publice şi dezvoltarea competenţelor, achiziţiile publice, securitatea cibernetică, fiscalitatea şi vama, cu construirea simultană a unei infrastructuri guvernamentale securizate de tip cloud şi eliberarea de cărţi de identitate electronice pentru 8,5 milioane de români. Planul investeşte 470 de milioane euro pentru dezvoltarea unui sistem integrat de e-sănătate, care să conecteze peste 25.000 de furnizori de asistenţă medicală şi sisteme de telemedicină. În plus, 881 de milioane euro vor fi alocate digitalizării educaţiei în vederea îmbunătăţirii competenţelor pedagogice digitale, precum şi a conţinutului educaţional şi a echipamentelor digitale.

În ceea ce priveşte consolidarea rezilienţei economice şi sociale, planul va sprijini un proces decizional mai bun şi sustenabilitatea fiscală prin intermediul unui cadru bugetar consolidat, al unor reforme ale administraţiei fiscale şi ale cadrului fiscal, al unei reforme a sistemului de pensii şi al unui control mai bun al cheltuielilor. Planul va îmbunătăţi mediul de afaceri prin măsuri de consolidare a independenţei sistemului judiciar şi de îmbunătăţire a calităţii şi eficienţei acestuia, intensificând combaterea corupţiei şi sprijinind un sistem decizional previzibil, informat şi participativ.

Planul va contribui totodată la consolidarea rezilienţei sistemului de sănătate prin investiţii de 2 miliarde euro în infrastructuri spitaliceşti moderne şi va îmbunătăţi sistemul educaţional prin măsuri cuprinzătoare care să vizeze toate nivelurile de învăţământ. În plus, reforma venitului minim de incluziune va simplifica şi va îmbunătăţi sprijinul social pentru persoanele cele mai vulnerabile, creând în acelaşi timp stimulente pentru ocuparea forţei de muncă şi formare profesională. Planul României va sprijini coeziunea teritorială şi socială prin dezvoltarea, modernizarea şi decarbonizarea transportului rutier şi prin îmbunătăţirea siguranţei rutiere, prin reforme şi investiţii în valoare de 3,9 miliarde euro.

"Mă bucur că România primeşte prima tranşă de 1,8 miliarde euro în cadrul NextGenerationEU. Acesta este un pas important pentru implementarea măsurilor cuprinse în planul de redresare şi rezilienţă al României, în valoare de 29,2 miliarde euro. Salut reformele şi investiţiile care facilitează dubla tranziţie verde şi digitală. Fondurile europene vor contribui la modernizarea sistemului de sănătate şi la consolidarea administraţiei publice din România. Vom fi alături de România pentru a ne asigura că cetăţenii săi beneficiază pe deplin de acest plan", a declarat preşedinta CE, Ursula von der Leyen.

"Ziua de astăzi marchează un pas important pentru redresarea României, care primeşte 1,8 miliarde euro sub formă de prefinanţare. Planul de redresare şi rezilienţă al României este un model pentru un viitor mai prosper şi mai durabil pentru această ţară, atât din punctul de vedere al mediului, cât şi din punct de vedere social. Este un plan amplu, atât în ceea ce priveşte finanţarea, cât şi reformele şi investiţiile ambiţioase care urmează să fie puse în aplicare în următorii ani. Comisia Europeană va sprijini autorităţile române în cadrul eforturilor de îndeplinire a acestor angajamente, care, dacă vor fi realizate cu succes, vor aduce beneficii uriaşe cetăţenilor şi întreprinderilor din România", a precizat, la rândul său, comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

Mecanismul de redresare şi rezilienţă se află în centrul instrumentului NextGenerationEU, care va furniza 800 de miliarde euro (în preţuri curente) pentru a sprijini investiţiile şi reformele în toate statele membre. Planul României face parte din răspunsul fără precedent oferit de UE pentru a ieşi mai puternică din criza provocată de pandemia de COVID-19, pentru a promova tranziţia verde şi tranziţia digitală şi pentru a consolida rezilienţa şi coeziunea în societăţile noastre.

Ministrul Finanțelor: Lucrăm pentru a folosi banii din PNRR în beneficiul românilor!

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a comentat, joi după amiază, faptul că România a primit prima tranșă de bani din PNRR. 

"Lucrăm pentru a folosi banii din PNRR în beneficiul românilor!
Alături de construcția bugetului pe 2022, care este principalul efort al momentului pentru echipa de la Ministerul Finanțelor, o altă prioritate este folosirea banilor din PNRR. Deja o primă tranșă de 1,8 miliarde de euro din granturi a intrat în conturile BNR, va urma destul de repede și un avans pentru partea de împrumuturi. De aceea, reprezintă o urgență construcția unui cadru legal pentru a putea cheltui acești bani. Voi lucra împreună cu colegii de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene la elaborarea unei ordonanțe de urgență pentru a stabili circuitele financiare necesare utilizării acestor fonduri", a scris ministrul Câciu pe Facebook. 

El a precizat că trebuie să pună rapid acești bani la treabă în folosul comunităților din toată țara.

Obiectivele atinse

Până la finalul anului, țara noastră va primi și împrumutul de prefinanțare, în cuantum de 1,942 mld. euro. În plus, anul viitor țara noastră va primi o finanțare de aproximativ 6,171 miliarde euro. Pentru anul 2021 și primul trimestru al anului 2022 sunt planificate 45 de ținte sau jaloane din care 5 sunt deja îndeplinite, iar restul sunt în curs de realizare.

Cele cinci obiective atinse sunt:

• Intrarea în vigoare a Legii nr. 50/2021 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. (CNAIR) și înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere - S.A. (CNIR);
• Intrarea în vigoare a legii privind securitatea rețelelor 5G;
• Creșterea numărului de case de marcat conectate la sistemul IT al Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală (466.288 de case deja conectate);
• Intrarea în vigoare a cadrului legal pentru înrolarea contribuabililor persoane juridice SPV (Spațiul Privat Virtual);
• Intrarea în vigoare a modificării legislației naționale privind căile de atac (Legea nr. 101/2016).
În perioada următoare, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va semna acordurile de finanțare cu ministerele care au calitatea de coordonator de reforme și investiții, în baza țintelor și jaloanelor prevăzute a fi îndeplinite de aceste instituții.
 

Articol recomandat de sport.ro

Luptător MMA, suspendat pe viață și bătut de fani, după ce a atacat o fată de ring | VIDEO