Alegerile parlamentare 2016 aduc cu 122 de alesi mai putin. Cati deputati si senatori trimit judetele medii din tara
Viitorul parlament va avea cu 122 de alesi mai putin. Diferenta majora, fata de precedentele alegeri parlamentare, cele din 2012, este ca, de aceasta data, vom pune stampila pe o lista de partid si nu pe un candidat anume.
Pe 11 decembrie, vor fi alesi 332 de deputati si 134 de senatori. Dintre ei, 42 vor fi alesi in Bucuresti. Numarul total al parlamentarilor care vor fi alesi pe 11 decembrie scade cu 122 fata de Legislativul din 2012. Legea votului uninominal a creat atunci un Parlament anormal de mare, cu 588 de deputati si senatori.
Intre timp, legea a fost modificata de politicieni, pe motiv ca votul nominal a fost un esec, de pe urma caruia a rezultat un Legislativ mare, deprofesionalizat, corupt si ineficient.
Revenirea la votul pe lista, aplicat la noi pana in 2004, a fost solutia agreata de toata lumea. Asadar, cei aproximativ 19 milioane de alegatori asteptati la urne nu vor mai vota nume de candidati, ci o lista de oameni, propusi de un partid politic.
Vor deveni partide parlamentare cele care trec de pragul electoral de 5%. Iar norma de reprezentare prevazuta de lege va fi de un deputat la 73 de mii de cetateni si un senator la 168 de mii de locuitori.
Asta inseamna ca locuitorii unui judet mediu ca marime vor trimite in Parlament patru deputatii si doi senatori. Iar in Iasi, Prahova, Constanta, Timis, Bacau sau Cluj - judete care numara peste 600 de mii de votanti - vor fi alesi cate noua deputati si patru senatori.
De departe, insa, cei mai multi parlamentari vor fi alesi la Bucuresti. In Capitala sunt 1.779.720 de alegatori care vor trimite la Casa Poporului, pentru urmatorii patru ani, 13 senatori si 29 de deputati. In Parlament vom regasi si 18 alesi reprezentanti ai minoritatilor nationale recunoscute prin lege, dar si patru deputati si doi senatori alesi de diaspora.
Dupa scrutinul din 11 decembrie si aflarea rezultatelor, vor urma doua etape de distribuire a mandatelor. In prima faza, repartizarea posturilor de senator si deputat se face la nivel judetean, in functie de scorul obtinut de fiecare formatiune politica.
Spre exemplu, intr-un judet caruia ii revin patru mandate de deputat, partidul care obtine 50% din voturi trimite in Parlament primii doi candidati de pe lista. In cazul in care ia 25% in respectivul judet, primul de pe lista va deveni deputat.
Dupa aceasta etapa judeteana, mandatele ramase vor fi repartizate la nivel national, prin redistribuire. Avantajate vor fi partidele care, pe tara, obtin cele mai multe voturi.
 (11).webp)
