Occident si estul lumii. Pretul mai mare al produselor din strainatate inseamna si calitate: "Treptat ne vom educa si noi!"

Ultimul update: Luni 11 Septembrie 2017 15:56
Data publicarii: Joi 05 Ianuarie 2017 00:00
Categorie: Romania, te iubesc!

STANDARD PENTRU EST, episodul 5. Specialistii in chimie aplicata de la Universitatea Politehnica din Capitala sustin ca romanii folosesc creme cu factor 50+, mai ales pentru copii, fara sa stie ca acestea contin o concentratie mare de substante.

Acestea - e drept - ecraneaza razele soarelui, dar odata ajunse in sange pot avea efect toxic.

In alte tari, marii producatori livreaza doar creme cu factor 30 sau 15. Le gasim si aici, doar ca in Romania nimeni nu spune ca acestea sunt de fapt superioare calitativ si mai usor acceptate de organism.

Si mai putin se vorbeste despre diferentele de calitate la parfumuri, sapunuri, sau paste de dinti.

Cand vine vorba de produse alimentare, producatorii si importatorii pot invoca existenta unui dublu standard la produse, in functie de adaptarea retetelor la gustul si preferintele consumatorilor dintr-o tara sau alta.

Dar ce justificare poti gasi in cazul detergentilor, parfumurilor si al produselor de infrumusetare, daca intre ele exista diferente mari calitative?

Substanta activa din detergentii vanduti in Romania, “spalata” de marii producatori. Cat de mare e diferenta fata de Germania

Suntem in laboratorul unei companii din Ilfov, specializata in teste de sanitatie, analize fizico-chimice si analize microbiologice la marfurile care se produc si se vand pe piata din Romania. Au circa 80.000 de testari pe an, iar una dintre ele vizeaza doua pungi de detergent automat pentru rufe, una cumparata dintr-un supermarket din Israel si alta din Romania.

Provin de la acelasi producator, un gigant mondial, dar cel mai probabil continutul a fost obtinut in fabrici diferite din Europa, mai ales ca firma mama are linii de productie si in tara noastra.

Directorul laboratorului sustine ca cel mai bun indicator pentru calitatea detergentilor este concentratia de substante active. Iar la analiza celor doua probe, a reiesit o diferenta semnificativa, insa sensul ca produsul de la noi ar avea putere de spalare mai mica.

Nastasia Belc, director IBA: "Nu este etic. Hai ca la produse alimentare… luam sampon, pasta de dinti, cel putin la cosmetice, la alimente paine, mai degresat…ai o oferta. Denumeste-l altfel, nu mai imi spune ca e tot ala!"

Descrierea produsului spune si in Israel si in Romania ca detergentul e obtinut cu o tehnologie germana si include un mix de enzime ce permite indepartarea petelor chiar si la 20°.

Kilogramul in Israel a costat 3 euro, in timp ce in Romania costa 10 lei, adica putin peste 2 euro.

Asadar, o diferenta de pret de 33 de procente, care poate acoperi in acest caz si diferenta de calitate, ce poate fi justificata prin tariful mai mare, platit la casa, in supermarketul israelian.

Nastasia Belc, director IBA: "Oamenii trebuie sa fie educati, sa stie sa aleaga! Treptat ne vom educa si noi!"

Cele mai multe magazine cu marfa nemteasca se gasesc la Sibiu. Le gasesti in fiecare cartier, ba chiar un investitor care detine o firma de transport international a deschis 3 buticuri, pentru ca vanzarile ii merg foarte bine. Culmea e ca, desi cumpara de la furnizori din Germania, si in cantitati mai mici decat marii importatori de la noi, produsele din astfel de magazine sunt de cele mai multe ori mai mici decat in hipermarket sau supermarketuri ale lanturilor consacrate.

O femeie a cumparat un detergent adus din Germania, avand acasa acelasi produs, dar pentru piata romaneasca. A vrut sa faca demonstrativ, comparatia, intre cele doua articole similare ca ambalaj.

Au urmat concluziile.

Vanzatoare: "E mai concentrat…"

Nu e usor sa identifici diferente clare intre doua produse cu acelasi ambalaj, mai ales cand ambele provin din strainatate, adica niciunul nu are materii prime din Romania. Dar romanii care traiesc in alte tari fac diferenta, atunci cand vina acasa la rude.

Si mai nou exista o noua nisa in comertul de la noi - magazine cu marfa din Occident. Mici buticuri de cartier, unde poti gasi de la dulciuri si produse alimentare, la detergenti, cosmetice si cele mecesare pentru curatenia in gospodarie. Produsele sunt cumparate din tari ca Germania, Marea Britanie, Franta sau Italia, si iti dai seama ca au fost facute pentru piete din Vestul continentului, pentru ca ambalajele nu au mentiuni nici in limba romana, nici in maghiara sau alte limbi est europene.

In Bistrita-Nasaud sunt deja 3 magazine cu produse aduse direct de la furnizori din Germania.

In Capitala gasesti magazine ale unor romani care au trait in Italia sau Marea Britanie si care au speculat aceasta nisa, a aducerii de produse destinate acestor tari. De altfel, pe asta s-a bazat strategia de afaceri a tuturor celor care au deschis aceste mici bussinessuri.

Romania e membru cu drepturi depline in Uniunea Europeana.

Avand acest statut, poate impune un standard intern doar la anumite produse, pentru ca legislatia romaneasca este considerata complementara legislatiei europene. Altfel spus, autoritatile de la noi nu au puterea de a dicta in niciun fel in privinta dublului standard.

E o piata europeana libera, in care doar consumatorul poate dicta succesul unor produse cu calitati diferite.
 

Occident si estul lumii.

Occident si estul lumii. "Romania, te iubesc" arata diferenta dintre marfa vanduta la noi si cea din statele vest-europene

Copii supradotati - Romania, te iubesc

Copiii geniali din România, suspectați că sunt bolnavi psihic. ”Mă plictiseam așa de tare la ore”

Românul acceptat la 8 ani în MENSA. ”Eram singurul copil de acolo. Restul aveau 60 de ani”

La 8 ani, au mintea unei persoane de 16 ani. Colegii îi invidiază, profesorii nu știu să le răspundă la întrebări

Copiii geniali ai României. ”Am schimbat 3 școli pentru că nu eram înțeles de învățătoare”

"România, te iubesc" demonstrează cum sistemul de învățamânt distruge viitorul copiilor supradotați

Restaurantele din România, testate în premieră de un ghid culinar internaţional

romania, gastronomie, obiceiuri culinare, romania te iubesc, sibiu, regiune gastronomica europeana - 6

Noul val de bucătari, gata să scoată gastronomia românească în lume. Modelul oferit de Sibiu

romania, gastronomie, obiceiuri culinare, romania te iubesc, Comme de Cherisey - 6

Restaurantele româneşti, testate de inspectorii unui important ghid gastronomic internaţional

De la coadă pentru salamul de soia, la redescoperirea calităţii. Cât de sănătos mâncăm

Alex Dima, despre România de azi: "În ce ţară trăim? Suntem asemeni unui animal care aleargă după o lumină proiectată haotic"

Organizațiile de tip mafiot care au sufocat statul român. Procuror: ”Noi îi fugărim pe ei cu maşina lui Fred Flinstone”

Rareș Năstase, din New York: ce se întâmplă în oraș după atacul de marți

Cum a ajuns Versailles-ul Transilvaniei pe harta turistică a Europei. Castelul Banffy, gazdă pentru TIFF şi Electric Castle

cluj

Povestea inginerilor şi IT-iştilor care în timpul festivalurilor se transformă în şoferi pentru vedete internaţionale

Occident si estul lumii. Pretul mai mare al produselor din strainatate inseamna si calitate: "Treptat ne vom educa si noi!"

Ultimul update: Luni 11 Septembrie 2017 15:56
Data publicarii: Joi 05 Ianuarie 2017 00:00
Categorie: Romania, te iubesc!

STANDARD PENTRU EST, episodul 5. Specialistii in chimie aplicata de la Universitatea Politehnica din Capitala sustin ca romanii folosesc creme cu factor 50+, mai ales pentru copii, fara sa stie ca acestea contin o concentratie mare de substante.

Acestea - e drept - ecraneaza razele soarelui, dar odata ajunse in sange pot avea efect toxic.

In alte tari, marii producatori livreaza doar creme cu factor 30 sau 15. Le gasim si aici, doar ca in Romania nimeni nu spune ca acestea sunt de fapt superioare calitativ si mai usor acceptate de organism.

Si mai putin se vorbeste despre diferentele de calitate la parfumuri, sapunuri, sau paste de dinti.

Cand vine vorba de produse alimentare, producatorii si importatorii pot invoca existenta unui dublu standard la produse, in functie de adaptarea retetelor la gustul si preferintele consumatorilor dintr-o tara sau alta.

Dar ce justificare poti gasi in cazul detergentilor, parfumurilor si al produselor de infrumusetare, daca intre ele exista diferente mari calitative?

Substanta activa din detergentii vanduti in Romania, “spalata” de marii producatori. Cat de mare e diferenta fata de Germania

Suntem in laboratorul unei companii din Ilfov, specializata in teste de sanitatie, analize fizico-chimice si analize microbiologice la marfurile care se produc si se vand pe piata din Romania. Au circa 80.000 de testari pe an, iar una dintre ele vizeaza doua pungi de detergent automat pentru rufe, una cumparata dintr-un supermarket din Israel si alta din Romania.

Provin de la acelasi producator, un gigant mondial, dar cel mai probabil continutul a fost obtinut in fabrici diferite din Europa, mai ales ca firma mama are linii de productie si in tara noastra.

Directorul laboratorului sustine ca cel mai bun indicator pentru calitatea detergentilor este concentratia de substante active. Iar la analiza celor doua probe, a reiesit o diferenta semnificativa, insa sensul ca produsul de la noi ar avea putere de spalare mai mica.

Nastasia Belc, director IBA: "Nu este etic. Hai ca la produse alimentare… luam sampon, pasta de dinti, cel putin la cosmetice, la alimente paine, mai degresat…ai o oferta. Denumeste-l altfel, nu mai imi spune ca e tot ala!"

Descrierea produsului spune si in Israel si in Romania ca detergentul e obtinut cu o tehnologie germana si include un mix de enzime ce permite indepartarea petelor chiar si la 20°.

Kilogramul in Israel a costat 3 euro, in timp ce in Romania costa 10 lei, adica putin peste 2 euro.

Asadar, o diferenta de pret de 33 de procente, care poate acoperi in acest caz si diferenta de calitate, ce poate fi justificata prin tariful mai mare, platit la casa, in supermarketul israelian.

Nastasia Belc, director IBA: "Oamenii trebuie sa fie educati, sa stie sa aleaga! Treptat ne vom educa si noi!"

Cele mai multe magazine cu marfa nemteasca se gasesc la Sibiu. Le gasesti in fiecare cartier, ba chiar un investitor care detine o firma de transport international a deschis 3 buticuri, pentru ca vanzarile ii merg foarte bine. Culmea e ca, desi cumpara de la furnizori din Germania, si in cantitati mai mici decat marii importatori de la noi, produsele din astfel de magazine sunt de cele mai multe ori mai mici decat in hipermarket sau supermarketuri ale lanturilor consacrate.

O femeie a cumparat un detergent adus din Germania, avand acasa acelasi produs, dar pentru piata romaneasca. A vrut sa faca demonstrativ, comparatia, intre cele doua articole similare ca ambalaj.

Au urmat concluziile.

Vanzatoare: "E mai concentrat…"

Nu e usor sa identifici diferente clare intre doua produse cu acelasi ambalaj, mai ales cand ambele provin din strainatate, adica niciunul nu are materii prime din Romania. Dar romanii care traiesc in alte tari fac diferenta, atunci cand vina acasa la rude.

Si mai nou exista o noua nisa in comertul de la noi - magazine cu marfa din Occident. Mici buticuri de cartier, unde poti gasi de la dulciuri si produse alimentare, la detergenti, cosmetice si cele mecesare pentru curatenia in gospodarie. Produsele sunt cumparate din tari ca Germania, Marea Britanie, Franta sau Italia, si iti dai seama ca au fost facute pentru piete din Vestul continentului, pentru ca ambalajele nu au mentiuni nici in limba romana, nici in maghiara sau alte limbi est europene.

In Bistrita-Nasaud sunt deja 3 magazine cu produse aduse direct de la furnizori din Germania.

In Capitala gasesti magazine ale unor romani care au trait in Italia sau Marea Britanie si care au speculat aceasta nisa, a aducerii de produse destinate acestor tari. De altfel, pe asta s-a bazat strategia de afaceri a tuturor celor care au deschis aceste mici bussinessuri.

Romania e membru cu drepturi depline in Uniunea Europeana.

Avand acest statut, poate impune un standard intern doar la anumite produse, pentru ca legislatia romaneasca este considerata complementara legislatiei europene. Altfel spus, autoritatile de la noi nu au puterea de a dicta in niciun fel in privinta dublului standard.

E o piata europeana libera, in care doar consumatorul poate dicta succesul unor produse cu calitati diferite.
 

Occident si estul lumii.

Occident si estul lumii. "Romania, te iubesc" arata diferenta dintre marfa vanduta la noi si cea din statele vest-europene