Klaus Iohannis: Ne așteptăm ca Rusia să fie declarată amenințare semnificativă pentru NATO

×
Codul embed a fost copiat

Preşedintele României, Klaus Iohannis, se află astăzi în Spania, la reuniunea şefilor de stat şi de guvern ai NATO de la Madrid.

Înaintea participării la summit, șeful statului a făcut declarații de presă, care au fost transmise LIVE pe PRO TV NEWS!

El a declarat că România are aşteptări ''foarte concrete'' de la acest summit NATO. Este vorba, în primul rând, de consolidarea flancului estic, unde suntem și noi situați.

”Acest summit vine să aducă un nou concept strategic, adică vom decide împreună, astăzi și mâine, cum va aborda NATO problemele de securitate în următorul deceniu, cum vom aborda războiul din Ucraina, cum vom aborda flancul estic și așa mai departe. Eu, echipa mea, România, are așteptări foarte concrete de la acest summit. Ne așteptăm, bunăoară, să se decidă o întărire, o consolidare semnificativă a flancului estic, flancul estic, unde suntem noi situați, asta însemnând că ne așteptăm la o creștere semnificativă a numărului militarilor aliați care vor fi staționați pe flancul estic și, implicit, sigur, și la noi în România.” - a spus președintele.

De asemenea, Klaus Iohannis a afirmat că se așteaptă ca, la acest summit, Marea Neagră să fie declarată ”zonă de interes strategic”, iar Rusia să fie declarată ”amenințarea semnificativă pentru NATO”.

Citește și
Ce au păţit poliţiştii care l-au lăsat pe Vlad Pascu să conducă drogat

Ne așteptăm ca zona Mării Negre, unde ne găsim și unde se desfășoară războiul, să fie declarată zonă de interes strategic pentru NATO. Ne așteptăm ca cea mai importantă zonă de pericol să fie declarată Rusia. Deci Rusia să fie declarată amenințarea semnificativă pentru NATO. Fiindcă asta este.

Ne așteptăm destul de concret, ca să dau și exemple de acest fel, ca grupurile de luptă care au fost propuse și sunt în constituire pe flancul estic să devină mai mari, să devină brigăzi. Este evident că sunt și alte teme care vor fi dezbătute la acest summit. Bunăoară, așa-numita politică a ușilor deschise, pe care o sprijinim din capul locului, va avea un aspect foarte concret. Suedia și Finlanda au solicitat să fie primite în NATO și probabil ați aflat. Dacă nu, pot să vă spun că discuțiile de aseară au mers în direcția să fie acceptate. Au fost câteva discuții cu unii aliați care au mai avut nelămuriri și se pare că toate acestea au fost clarificate.

Deci, așteptări mari din partea noastră, așteptări mari din partea aliaților și așteptarea, generale, este ca NATO să dovedească că este unită și puternic și cred că la acest summit vom demonstra acest lucru.”, a spus şeful statului, înaintea participării la Summitul NATO.

Mai mulți soldați NATO în România

 

Președintele României a mai declarat că se așteaptă ca, după ce NATO va lua decizia consolidării flancului estic, ca în România să ajungă și mai mulți soldați ai Alianței Nord Atlantice.

Noi avem un număr important de militari aliați deja, acum în România, și ne așteptăm în lunile următoare să crească acest număr pentru a ajunge la capacitatea operațională pentru grupul de luptă, de exemplu, care va fi condus de Franța. În continuare, sigur, dacă se hotărăște și se pare că așa va fi, dacă se hotărăște că ele vor fi completate sau mărite sau îmbunătățite la nivel de brigadă, cu siguranță vom avea mult mai mulți militari, însă aceste lucruri nu se vor întâmpla de pe o săptămână pe alta, aceste mișcări durează luni, câteodată chiar ani de zile, însă pentru noi nu este important să avem mâine încă 1000 de soldați aliați, pentru noi este important să avem decizia să ne pregătim temeinic și să avem trupe care colaborează foarte bine împreună. Și aceste lucruri până acum am reușit să le facem. Sunt convins că și în continuare aceste mișcări vor fi de succes și pentru România, și pentru aliați și, în final, pentru NATO și consolidarea flancului estic.” - a spus șeful statului.

Mai multe echipamente militare de luptă în România, de la NATO

 

Bineînțeles, odată cu creșterea numărului de soldați NATO în România, în țara noastră vor ajunge și mai multe echipamente militare NATO.

Nu vom avea doar forțe prealocate, adică militari care vor ști că în caz de ceva să vină în România, vom avea și echipamente prepoziționate. Asta însemnând că anumite echipamente care au o mobilitate redusă vor fi poziționate destul de aproape, că atunci când este nevoie de o prezență imediată a trupelor, să existe simultan și o mișcare de trupe și o mișcare de echipament. Aceste lucruri trebuie foarte, foarte bine pregătite.

Mobilitatea militară este o temă foarte importantă, pe care și eu am abordat-o de multe ori. Ține, sigur, de organizarea militarilor, dar ține și de infrastructura critică, de autostrăzi, de căi ferate și așa mai departe, iar toate acestea vor trebui să primească un accent special în vederea consolidării flancului estic.” - a mai decarat Klaus Iohannis.

Sinteza declarațiilor președintelui Klaus Iohannis:

- Acest summit a fost calificat de unii drept istoric și cred că au dreptate.

- Atmosfera după părerea mea este una pozitivă, una bună, cu toate că situația privind securitatea nu este una bună. Acest summit vine să aducă un nou concept strategic. Vom decide cum va adopta NATO problemele de securitate în următorul deceniu, cum vom aborda flancul estic și așa mai departe.

- Eu, echipa mea, România, avem așteptări concrete. Ne așteptăm la o creștere semnificativă a numărului militarilor staționați pe flancul estic și, sigur, și la noi în România.

- Ne așteptăm ca cea mai importantă zonă de pericol să fie declarată Rusia. Deci, Rusia să fie declarată amenințarea semnificativă pentru NATO, pentru că asta este. Ne așteptăm destul de concret ca grupurile de luptă care au fost propuse și sunt în constituite pe flancul estic să devină mai mari, să devină brigăzi.

- Așa numita politică a ușilor deschise va avea un aspect foarte concret. Suedia și Norvegia au solicitat să fie primite în NATO.

- Așteptări mari din partea noastră, așteptări mari din partea aliaților. 

- Noi avem un număr important de aliați militari în România și ne așteptăm ca în lunile următoare să crească, să ajungă la capcitatea operațională de luptă. Dacă se hotărăște și cred că așa va fi, cu siguranță vom avea mult mai mulți militari. Însă acest lucru nu se va întâmpla de pe o zi pe alta, poate dura luni sau chiar ani.

- Nu vom avea doar forțe prealocate, vom avea și echipamente pre-poziționate. Anumite echipamente vor fi poziționate destul de aproape, ca atunci când este nevoie de o prezență a trupelor să fie și una de echipament.

- Toate acestea vor trebui să primească un accent special în vederea consolidării flancului estic.

- Discuțiile politice au avut loc, toată lumea a fost de acord că este nevoie de bani mai mulți pentru securitate și armată. 2,5 % din PIB se va întâmpla începând cu anul următor, 2023.

- Criza energetică nu a fost urmare a războiului pe care Rusia l-a declanșat împotriva Ucrainei, ci s-a declanșat ca urmare a pregătirii acestui atac. Să fim conștienți că această dependență masivă de petrolul și gazul rusesc trebuie să se schimbe. Ori aceste conducte nu pot fi înlocuite foarte repede. Așa cum arată lucrurile acum, prețurile vor crește în continuare. Ne vor afecta pe termen mai lung. Este inevitabil ca aceste materii prime să devină mai scumpe, până când găsim rute alternative.

- Marea Neagră este extrem de importantă pentru România și cred că pot să spun că a fost meritul nostru că la summit-ul din Varșovia din 2016 s-a decis elaborarea unei strategii. Acum, dacă vedem ce se întâmplă, Rusia a pornit războiul împotriva Ucrainei de pe mare, Marea Neagră. E clar că trebuie o abordare mult mai largă, mai aprofundată, iar noi am insistat ca Marea Neagră să fie declarată zonă de interes strategic pentru NATO.

- Din partea mea există susținere pentru cota unică, există susținere pentru Guvern care să calculeze cât se întinde cu subvențiile. Nu am niciun sprijin pentru ieșiri populiste și afirmații de televizor. În ce privește discuția care acum nu cred că mai este oportună pentru tot felul de plafonări, legea spune că trebuie lămurite până la 1 iulie anul următor.

- Aceste planuri militare prevăd cum se mișcă trupele în cazul în care va fi nevoie. Pot să vă spun că aceste planuri au apărut în bună măsură insistențelor noastre. Acum, lucrurile avansează foarte bine. În cazul unui atac rusesc, este nevoie ca toate forțele să fie corelate. Da, noi ne dorim o prezență permanentă a trupelor aliate. 

Programul Summitului este unul consistent, incluzând trei reuniuni la cel mai înalt nivel ale Consiliului Nord-Atlantic şi activităţi cu o încărcătură simbolică şi practică, precum semnarea Scrisorii de angajament pentru Fondul de Inovare al NATO.

Programul președintelui României la summit-ul NATO de la Madrid

 

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, miercuri, şeful statului va lua parte la o primă reuniune formală a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul şefilor de stat şi de guvern, având ca teme de discuţie războiul ilegal de agresiune al Rusiei contra Ucrainei, consecinţele acestuia şi continuarea asistenţei acordate Ucrainei, în deschiderea căreia va interveni şi preşedintele Ucrainei prin sistem de videoconferinţă.

În cadrul reuniunii vor fi abordate Noul Concept Strategic şi noile măsuri privind descurajarea şi apărarea.

"Astfel, în continuarea deciziilor de la Summitul extraordinar din 24 martie 2022, la reuniunea de la Madrid va fi conturată o postură a NATO revizuită, inclusiv pe Flancul Estic în integralitatea sa, pentru a face faţă provocărilor de securitate fără precedent cu care se confruntă NATO şi statele Aliate", precizează sursa citată.

Tot miercuri, preşedintele Klaus Iohannis va participa la o a doua reuniune formală a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul şefilor de stat şi de guvern, cu participarea şefilor de stat şi de guvern din Australia, Finlanda, Japonia, Republica Coreea, Noua Zeelandă, Suedia, Georgia şi a preşedinţilor Consiliului European şi Comisiei Europene.

Liderii din statele membre NATO vor discuta, astfel, împreună cu partenerii cu aceeaşi viziune, provocările şi ameninţările globale, inclusiv asertivitatea unor actori autoritari, precum şi articularea unei poziţii comune faţă de acestea, cu accent pe obiectivul prezervării şi consolidării ordinii internaţionale bazate pe reguli, potrivit Agerpres.

Joi, preşedintele României va lua parte la o a treia reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul şefilor de stat şi de guvern dedicată provocărilor şi ameninţărilor din Vecinătatea Sudică, urmând a fi abordate progresele în lupta contra terorismului, modalităţile de asigurare a securităţii alimentare şi răspunsul la alte provocări provenite din Vecinătatea Sudică a Alianţei, precum şi posibilităţile de sprijin aliat pentru capacităţile de apărare ale partenerilor din Sud.

În cadrul Summitului, preşedintele Klaus Iohannis va saluta reflectarea, în Noul Concept Strategic, în mod realist, a situaţiei actuale de securitate, plecând de la recunoaşterea Rusiei ca ameninţare principală la adresa NATO, precum şi menţionarea, pentru prima dată, a importanţei strategice a regiunii Mării Negre pentru securitatea euroatlantică.

Preşedintele României va sublinia, în cadrul discuţiilor, importanţa fundamentală a deciziilor privind consolidarea pe termen lung a posturii aliate de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, în măsură să răspundă situaţiei de securitate regionale actuale.

Totodată, şeful statului va accentua contribuţia semnificativă a ţării noastre la sprijinirea Ucrainei, pe plan umanitar şi în diminuarea riscurilor legate de securitatea alimentară, precum şi susţinerea acordată de România partenerilor celor mai vulnerabili, mai ales cei din Vecinătatea Estică, în special Republica Moldova şi Georgia. De asemenea, va evidenţia necesitatea de consolidare a parteneriatelor, inclusiv cu partenerii globali cu aceeaşi viziune.

Preşedintele Klaus Iohannis va reitera, şi în acest context, sprijinul ferm al României pentru politica NATO a "Uşilor Deschise", inclusiv pentru aderarea Finlandei şi Suediei la Alianţa Nord-Atlantică.

În intervenţiile sale, preşedintele României va evidenţia şi importanţa consolidării rezilienţei şi a răspunsului la ameninţările cibernetice şi hibride, precum şi a inovării în domeniului tehnologiilor, pentru adaptarea Alianţei la provocările viitorului.

Summitul Alianţei Nord-Atlantice este a treia reuniune de vârf a Organizaţiei din acest an, dar prima cu caracter regulat, primele două, din 25 februarie şi 24 martie, cu caracter extraordinar, fiind convocate în contextul invaziei militare a Ucrainei de către Rusia.

În cadrul Summitului se vor adopta documente de referinţă, precum Noul Concept Strategic - document programatic care va stabili priorităţile NATO pentru cel puţin următoarea decadă şi care va adopta şi adapta instrumentele necesare pentru implementarea acestora, Declaraţia politică a Summitului, dar şi alte decizii privind consolidarea şi eficientizarea posturii de descurajare şi apărare, intensificarea parteneriatelor NATO, cu accent pe sprijinul pentru partenerii vulnerabili, inclusiv din Vecinătatea Estică. Totodată, Summitul va fi un punct de reper în implementarea viitoare a unor acţiuni care vor consolida capacitatea de răspuns a Alianţei faţă de provocările tehnologiilor emergente şi disruptive dezvoltate de actori statali şi non-statali. 

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Cum a fost surprins Dani Alves la trei zile după ce a ieșit din închisoare
FOTO Cum a fost surprins Dani Alves la trei zile după ce a ieșit din închisoare
Citește și...
Nicușor Dan: ”Care sunt persoanele despre care eu cred că într-o ţară civilizată ar trebui să fie în pușcărie”
Nicușor Dan: ”Care sunt persoanele despre care eu cred că într-o ţară civilizată ar trebui să fie în pușcărie”

Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, afirmă că unele persoane care au avut funcții importante în administrația centrală a Bucureștiului ”ar trebui să fie azi în puşcărie”, „într-o ţară civilizată”.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu: ”Eu nu cred că fermierii români vopsesc puii. Să fie foarte clar”
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu: ”Eu nu cred că fermierii români vopsesc puii. Să fie foarte clar”

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Florin Barbu afimă că nu crede că „fermierii români vopsesc puii”.

Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: „Nu ştiu de ce a fost o factură destul de mare”
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: „Nu ştiu de ce a fost o factură destul de mare”

Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a declarat că a plătit la ultima factură de energie electrică suma de 199 lei şi nu ştie de ce a fost „o factură destul de mare”, în contextul în care nu este un mare consumator de energie.

Recomandări
Cât câștigă un muncitor străin în România. „Țara asta este bună, dar unii oameni îmi adresează cuvinte urâte”
Cât câștigă un muncitor străin în România. „Țara asta este bună, dar unii oameni îmi adresează cuvinte urâte”

În timp ce cererea pentru muncitorii străini este tot mai mare, în România nu ajung suficienți. Agențiile de recrutare spun că unii străini ocolesc țara noastră și aleg Ungaria sau Croația.

Autoritățile ruse susțin că au găsit în sângele teroriștilor o substanţă psihotropă care schimbă percepţia realităţii
Autoritățile ruse susțin că au găsit în sângele teroriștilor o substanţă psihotropă care schimbă percepţia realităţii

Cei patru principali suspecţi arestaţi după atacul terorist de la sala de concerte Crocus City Hall de lângă Moscova s-ar fi aflat sub influenţa drogurilor în momentul în care au executat împuşcăturile în masă - susțin autoritățile ruse.

Pedeapsa primită de paramedicul SMURD care a agresat sexual o pacientă, în ambulanță, în drum spre Spitalul Elias
Pedeapsa primită de paramedicul SMURD care a agresat sexual o pacientă, în ambulanță, în drum spre Spitalul Elias

Un paramedic SMURD, acuzat că a agresat sexual o pacientă pe care trebuia să o transporte în siguranță, la spital, a fost condamnat la 5 ani și 5 luni de închisoare.