Harta restricțiilor din Europa. România nu le are pe cele mai dure, pentru că le-a adoptat mai devreme
România nu are cele mai duri restricții în lupta contra coronavirusului, dar acest lucru se datorează și faptului că a fost printre primele țări care a luat măsuri de prevenție.
Pe 17 martie, liderii Uniunii Europene au convenit asupra interzicerii călătoriilor neesențiale ale cetățenilor non-UE pe teritoriul comunității, scrie Politico.
Dar, de-a lungul Europei, severitatea și momentul luării măsurilor restrictive diferă de la o țară la alta.
Punctul de la care au pornit aceste măsuri a influențat decisiv evoluția îmbolnăvirilor cu Covid-19 la fiecare stat în parte.
Politico citează un studiu realizat de Oxford cu privire la măsurile luate de guvernele lumii în contextual pandemiei de coronavirus.
În Europa, România nu are cele mai stricte restricții, dar nici situația mult mai gravă din alte țări.
Iar acest lucru s-a întâmplat tocmai pentru că a luat măsuri de prevenție mult mai devreme față de alte state.
Când s-au luat primele măsuri în alte țări
Așa se face că România a înregistrat primul deces cauzat de Covid-19 pe 22 martie, la mai bine de o săptămână de la instaurarea stării de urgență, pe 14 martie.
Aceasta a presupus suspendarea tuturor evenimentelor publice, închiderea școlilor, a magazinelor ne-esențiale și interzicerea deplasărilor neimportante, întârziind astfel răspândirea virusului.
Spre comparație, cele mai afectate țări din Europa au luat aceste măsuri la câteva zile după înregistrarea primului deces, ceea ce a dus la o agravare exponențială a situației.
Astfel, Italiei i-a luat 12 zile de la înregistrarea primului deces să interzică evenimentele publice și să închidă școlile, în Spania a fost nevoie de 6 zile să suspende adunările și de 11 să închidă școlile, în Franța- 15 zile pentru suspendarea evenimentelor și 31 de zile pentru închiderea școlilor, în timp ce Germaniei i-au trebuit 11 zile pentru interzicerea adunărilor și 6 zile pentru închiderea școlilor.
De asemenea, în Marea Britanie s-a luat decizia interzicerii evenimentelor abia la 12 zile după primul deces și după 18 zile s-au închis și școlile.
Care e situația în alte state
Iată și cum diferă restricțiile de la o țară la alta în Europa.
Austria este printre cele mai stricte state din acest punct de vedere, cu toate că nu are declarată stare de urgență: mai multe orașe sunt în carantină totală; deplasările interne limitate drastic; activitățile de afară sunt permise, dar nu în grupuri; purtarea măștilor medicale este obligatorie în magazine; granițele au rămas deschise, dar cu verificarea fiecărui călător; toate zborurile internaționale au fost oprite până pe 19 aprilie; toate evenimentele publice au fost interzise.
Vecinii bulgari au luat măsuri similare cu ale noastre: stare de urgență, care restricționează deplasările interne, permite doar ieșirile limitate afară (pentru plimbarea câinelui, de exemplu), toate zborurile și evenimentele publice interzise.
După cum era de așteptat, Italia are reguli draconice de restricții: aproape toată țara se află în carantină, ieșirile afară sunt premise doar pentru o persoană și în apropierea casei, întreaga producție de mărfuri neesențiale oprită, toate evenimentele interzise, zborurile restricționate. Paradoxal, nu și-a închis granițele, dar au decis acest lucru în schimb toți vecinii săi.
Măsuri identice au fost adoptate și în Spania, unde, în plus, nu sunt permise nici măcar exercițiile fizice în exteriorul casei.
Deși are o situație foarte gravă, Franța nu și-a închis încă frontierele și permite anumite forme de deplasări, în timp ce ieșirile sunt doar pentru o singură persoană și nu mai departe de un kilometru distanță de casă.
În Germania, restricțiile diferă de la un land la altul, dar oamenii au voie să iasă din casă câte doi și nu s-a declarat stare de urgență.
Ungaria are un statut aparte: se află sub stare de urgență, dar nu are orașe închise, iar locuitorilor doar li s-a recomandat să nu iasă din case. Și-a închis în schimb granițele, iar toate evenimentele au fost suspendate.
