Ads by INTERNET PROTV
ultimele stiri
«
»

Toader insista ca ii poate verifica pe Kovesi si Lazar, Grindeanu ii da "mana libera". Miza de la DNA si Parchetul General

Embed:

Ministrul Justitiei are dreptul si obligatia de a verifica eficienta manageriala si modul de indeplinire a atributiilor de serviciu de catre procurorul general, Augustin Lazar, si procurorul-sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, anunta Ministerul Justitiei.

"Ministrul Justitiei, in calitate de titular al propunerii de numire si revocare a procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si a procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie (art. 54 alin. 1 din Legea nr. 303/2004), are dreptul si obligatia de a verifica eficienta manageriala si modul de indeplinire a atributiilor de serviciu de catre procurori, conform art. 69 alin. 1 si 2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara", arata reprezentantii Ministerului Justitiei.

Ei mentioneaza ca fac precizarea avand in vedere informatiile vehiculate in spatiul public, referitoare la competenta ministrului de a verifica eficienta manageriala si modul de indeplinire a atributiilor de serviciu de catre procurorul general, Augustin Lazar, si procurorul-sef al DNA, Laura Kovesi.

Astfel, articolul 69 alin (1) din Legea privind organizarea judiciara prevede ca ministrul Justitiei, cand considera necesar, din proprie initiativa sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercita controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnati de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, de procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, de procurorul- sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism ori de ministrul Justitiei, aminteste Ministerul Justitiei.

DNA, Codruta Kovesi, Klaus Iohannis

Potrivit alineatului 2 al articolului 69, controlul consta in verificarea eficientei manageriale, a modului in care procurorii isi indeplinesc atributiile de serviciu si in care se desfasoara raporturile de serviciu cu justitiabilii si cu celelalte persoane implicate in lucrarile de competenta parchetelor. Controlul nu poate viza masurile dispuse de procuror in cursul urmaririi penale si solutiile adoptate, mai arata reprezentantii ministerului.

Totodata, potrivit alineatului 3 al aceluiasi articol, ministrul Justitiei poate sa ceara procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie informari asupra activitatii parchetelor si sa dea indrumari scrise cu privire la masurile ce trebuie luate pentru prevenirea si combaterea eficienta a criminalitatii, precizeaza ministerul.

"in ceea ce priveste evaluarea profesionala a procurorilor-sefi, realizata la trei ani si finalizata cu acordarea unui calificativ, aceasta se efectueaza conform procedurii stabilite de catre Consiliul Superior al Magistraturii si este distincta de evaluarea ministrului Justitiei vizand eficienta manageriala si modul de indeplinire a atributiilor de serviciu de catre procurorii sefi ai Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Directiei Nationale Anticoruptie", incheie reprezentantii Ministerului Justitiei.

DNA se apara dupa decizia Curtii Constitutionale

Directia Nationala Anticoruptie (DNA) sustine ca cercetarile in cazul OUG 13 au fost facute in concordanta cu dispozitiile legale si cu jurisprundenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Potrivit ICCJ, procurorul are obligatia sa desfasoare o ancheta pentru aflarea adevarului, inclusiv in situatiile in care sesizarea priveste adoptarea unor acte publicate in Monitorul Oficial. DNA precizeaza ca deciziile Curtii Constitutionale vizeaza principii constitutionale care nu au mai fost analizate pâna la acel moment si care pot duce la aparitia unor puncte de vedere diferite.

In legatura cu ancheta privind OUG 13 de modificare a codurilor penale, DNA precizeaza ca cercetarea in acest dosar a vizat investigarea de fapte prevazute de legea penala descrise in cuprinsul denuntului cu care au fost sesizate organele de urmarire penala.

"Cercetarile au fost efectuate de procurori in concordanta cu dispozitiile legale si cu jurisprudenta constanta a inaltei Curti de Casatie si Justitie care statueaza ca procurorul are obligatia de a desfasura o ancheta efectiva pentru aflarea adevarului, inclusiv in situatiile in care sesizarea priveste adoptarea unor acte publicate in Monitorul Oficial”, arata DNA, care spune ca face precizarile pentru o corecta informare a opiniei publice si pentru a raspunde interesului public pe care aceasta cauza l-a suscitat, sustinut si de amploarea dezbaterilor.

DNA face referire in acest context si la sentinta penala nr. 529 din 4 iunie 2014 a inaltei Curti de Casatie si Justitie, care a aratat ca: "in cazul in care sustinerile petentului au o baza factuala decurgand din fapte notorii, orice deficienta a anchetei care ii reduce capacitatea de a stabili imprejurarile cauzei sau persoanele responsabile risca sa duca la concluzia ca ea nu corespunde cerintelor unui proces echitabil. in acest context, cerinta de promptitudine si diligenta rezonabila este implicita. Mai mult, in circumstante cum sunt cele in speta, in care plangerea vizeaza aspecte care decurg dintr-un act publicat in Monitorul Oficial, este de asteptat o rigoare mai mare din partea autoritatilor in ancheta desfasurata.”

CCR, Valer Dorneanu

Astfel, potrivit DNA, respectand dispozitiile legale si practica inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea stabilirii imprejurarilor cauzei, au fost administrate probe constand in declaratii de martori, ridicari de documente, procurorul avand obligatia de a efectua o ancheta penala efectiva.

In ce priveste decizia Curtii Constitutionale privind existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public - DNA si Guvern, legat de ancheta privind OUG 13, Directia Nationala Anticoruptie spune ca aparitia unor decizii ale CCR care interpreteaza dispozitiile constitutionale intr-o modalitate diferita de cea adoptata de alte institutii reprezinta un eveniment normal in procesul de interpretare a legilor.

"Aceste decizii vizeaza principii constitutionale care nu au mai fost analizate pana la acel moment si care pot duce la aparitia unor puncte de vedere diferite, avand in vedere ca nu cuprind norme exprese cu privire la conduita pe care trebuie sa o urmeze reprezentantii institutiilor”, a precizat DNA.

Sursa citata a mai aratat ca, in perioada anterioara, Curtea Constitutionala a constatat existenta unor conflicte de natura constitutionala, determinate de incalcarea unor principii constitutionale, intre: Ministerul Public - Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie 0 Directia Nationala Anticoruptie si Parlament - Camera Deputatilor si Senat (Decizia nr. 270/2008 publicata in Monitorul Oficial nr. 290 din 15 aprilie 2008); presedinte si puterea judecatoreasca, reprezentata de inalta Curte de Casatie si Justitie (Decizia nr. 1222/2008 publicata in Monitorul Oficial nr. 864 din 22 decembrie 2008); Guvern si Parlament (Decizia nr. 1431/2010 publicata in Monitorul Oficial nr. 758 din 12 noiembrie 2010); Guvern si Parlament (Decizia nr. 1525/2010 publicata in Monitorul Oficial nr. 818 din 7 decembrie 2010).

Totodata, DNA arata ca, potrivit Constitutiei, procurorii reprezinta interesele generale ale societatii, apara ordinea de drept precum si drepturile si libertatile cetatenilor.

"Avand in vedere statutul si atributiile conferite de Lege si Constitutie, actele si solutiile dispuse de procurori sunt supuse controlului instantelor de judecata, iar evaluarea profesionala a procurorilor este realizata numai de catre Consiliul Superior al Magistraturii”, potrivit DNA.

Curtea Constitutionala a aratat in motivarea deciziei prin care a constatat existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public - DNA si Guvern, ca ancheta procurorilor DNA legata de adoptarea OUG 13/2017 nu intra in competentele procurorilor, deoarece acestia nu pot face cercetari privind oportunitatea si legalitatea unui act normativ adoptat de legiuitor.

Ministerul Public a precizat, vineri seara, ca analizeaza ”atent” motivarea deciziei Curtii Constitutionale privind existenta unui conflict juridic intre DNA si Guvern, ”urmand ca decizia sa fie respectata intocmai de catre procurori”.

Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a declarat duminica, la Antena 3, ca va avea zilele urmatoare o discutie cu procurorul general Augustin Lazar si, separat, cu procurorul general al DNA, Laura Codruta Kovesi, despre ancheta privind OUG 13, considerand ca s-a incalcat legea, conform deciziei Curtii Constitutionale, si a dat de inteles ca nu exclude nici varianta ca cei doi sa demisioneze pana atunci.

Tudorel Toader a afirmat si ca va face o analiza a activitatii Ministerului Public in urmatoarele doua saptamani, urmand sa ia in acel moment o decizie finala, inclusiv privind revocarea celor doi procurori generali.

Luni, ministrul Justitiei a afirmat ca nu le-a sugerat procurorului general al Romaniei, Augustin Lazar, si procurorului-sef al DNA, Laura codruta Kovesi, sa isi dea demisia, ci a invocat o institutie care exista in Codul Muncii, precizand ca oricine poate sa isi dea demisia si ca nimeni nu este obligat sa munceasca impotriva vointei lui.

Premierul Sorin Grindeanu a declarat ca este posibil sa aiba o intalnire luni cu ministrul Justitiei, pentru a discuta despre declaratiile acestuia referitoare la schimbarea din functie a sefei DNA si a procurorului general.

”Nu am avut o discutie cu domnul ministru (Tudorel Toader – n.r.). (...) Am auzit de decizia Curtii Constitutionale, nu am citit-o si cred ca nu e treaba mea. Eu cred ca e treaba Ministerului Public, nu vreau sa intru in detalii de acest tip, pentru ca e un domeniu pentru cei care trebuie sa aplice decizia CCR, care trebuie sa respecte legea. Nu e o chestiune care sa tina de prim-ministru. Cred ca e mai degraba rolul Ministerului Public de a aplica decizia CCR, pentru ca e obligatorie”, a declarat premierul Sorin Grindeanu.

Grindeanu: Am discutat cu Tudorel Toader; are mana libera sa indrepte ceea ce i se pare ca nu functioneaza corect in Justitie

Premierul Sorin Grindeanu a declarat luni, la Parlament, ca ministrul Justitiei, Tudorel Toader, este un om „extrem de echilibrat”, care are „mana libera” in a face lucrurile sa functioneze corect in acest domeniu si sa indrepte ceea ce i se pare ca „nu functioneaza cum trebuie”, facand astfel referire la afirmatiile ministrului legate de ”procedurile launtrice individuale” ale Laurei Codruta Kovesi si Augustin Lazar, dupa decizia CCR privind OUG 13

„Am discutat cateva minute cu ministrul Justitiei, este cel care gestioneaza acest minister. Rmane valabil ce v-am spus dimineata: nu e treaba prim-ministrului sa intre si sa gestioneze fiecare minister in parte. Dansul isi va face toate lucrurile si toate evaluarile si tot ce are de facut conform legii la ministerul pe care il conduce”, a afirmat premierul.

El a mai spus ca ministrul Justitiei are „mana libera” in a gestiona problemele din domeniul Justitiei.

„Eu am dat mana libera in a aplica legea si nu cred ca face altceva si sunt convins ca lucrul acesta il va face. Am inteles ca vrea sa aiba discutii in perioada urmatoare, e treaba dansului si daca are discutii si daca nu are, nu e treaba prim-ministrului”, a subliniat prim-ministrul.

Chestionat cata libertate ii da ministrului Justitiei, Sorin Grindeanu a reiterat faptul ca acesta are mana libera in a indrepta ceea ce i se pare ca nu functioneaza corect in domeniul sau.

„Eu am incredere foarte mare in domnul ministru, este cel care are o experienta foarte mare in domeniul acesta, a fost 10 ani membru la Curtea Constitutionala, este un om extrem de echilibrat care in mod sigur va lua decizia corecta si are din partea mea mana libera in a face lucrurile sa functioneze asa cum trebuie in acest domeniu sau sa indrepte ceea ce i se pare ca nu functioneaza cum trebuie. Nu sunt specialist, nu e treaba mea sa intru in acest sector. Am incredere mare in domnul ministru”, a conchis Sorin Grindeanu.

Analistul politic Cristian Pirvulescu, despre miza de la DNA si Parchetul General

''Intotdeauna exista o miza. Tudorel Toader nu a devenit ministru al Justitiei intamplator, reprezinta o anumita viziune asupra modului cum functioneaza statul de drept. Considera ca Constitutia trebuie interpretata astfel incat puterile sa fie separate in mod rigid, iar puterea politica, intarita prin votul popular, sa fie singura care isi exercita suveranitatea, celelalte fiind puteri subordonate.

Curtea Constitutionala merge pe o linie din ce in ce mai poitica. Nu este singura, dar este definitiva. Ei se vad in pozitia pontifului roman, al Papei, infailibili, dar nu sunt asa. Acesta este momentul in care ne aflam acum, nu se pot lua decizii care sa limiteze dreptul unei puteri sa actioneze impotriva celor care sunt suspecti ca au inaclat legislatia. Nu putem proteja o putere de interventia celeilalte puteri. Vedem care este efectul in momentul de fata dupa introducerea unor politicieni in Curtea Constitutionala."

PICCJ: Investigatia privind OUG 13 este in curs si vizeaza sustragerea sau distrugerea de inscrisuri, fals intelectual

Investigatia privind OUG 13 este in curs la Parchetul instantei supreme si vizeaza sustragerea sau distrugerea de inscrisuri, precum si falsul intelectual, ca urmare a declinarii dosarului de catre DNA, anunta, luni, Ministerul Public, adaugand ca face precizarile in contextul motivarii deciziei CCR privind constatarea unui conflict intre DNA si Guvern si al unor speculatii aparute in public.

"Cauza (privind OUG 13, n.r.) se afla pe rolul Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, investigatia este in curs si priveste urmatoarele fapte prevazute de legea penala: sustragerea sau distrugerea de inscrisuri, fals intelectual", arata reprezentantii Ministerului Public.

Ei precizeaza ca dosarul a fost inregistrat la Sectia de urmarire penala si criminalistica in urma declinarii cauzei de catre Directia Nationala Anticoruptie.

Augustin Lazar

"Aceasta structura a fost investita cu o cauza privind savarsirea unor fapte prevazute de legea penala, respectiv: favorizarea faptuitorului; prezentarea cu rea-credinta de date inexacte, Parlamentului sau Presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului, prevazuta de art. 8 alin 1 lit. b din Legea 115/1999; sustragerea sau distrugerea de inscrisuri; sustragerea sau distrugerea de probe ori inscrisuri; fals intelectual", mai arata procurorii.

Ministerul Public precizeaza ca, potrivit legii, procurorul are obligatia de a asigura, pe baza de probe, aflarea adevarului cu privire la faptele si imprejurarile cauzei pe care a fost investit sa o solutioneze, controlul asupra actelor si masurilor dispuse de catre procuror fiind realizat de catre instanta de judecata.

 

Sursa: News.ro, Data publicarii: 13 Martie 2017
Citeste mai multe despre: ICCJ, OUG 13, Curtea Constitutionala,
Ultimele stiri
 
 
 
 
© 2017 Stirileprotv.ro. Toate drepturile rezervate. Termeni si conditii | Despre cookie-uri | Feed