Cum s-au îmbogăţit "băieţii deştepţi" căpuşând sistemul energetic

JAF. ŞI DE LA CAPĂT, partea a II-a. În jurul celei mai valoroase companii energetice din Romania s-a creat un paienjenis ce tine captiva Hidroelectrica in orice directie ar incerca s-o apuce.

Chiar daca au fost retehnologizate, Hidrocentralele de pe Oltul Inferior functioneaza cu sincope. Unele panouri electrice sunt protejate cu nailoane de umezeala, improvizatia e la ea acasa. In zona Oltului Inferior au fost proiectat 6 hidrocentrale, doar 5 dintre ele au fost facute, sunt in oglinda. A 6-a n-a mai apucat sa fie construitapentru ca au intervenit tot felul de schimbari la nivelul Hidroelectrica.

La Islaz, langa Turnu-Magurele trebuia facut un nou baraj care ar fi trebuit sa adune apa si pentru celelalte 5 hidrocentrale din amonte. Angajatii au stiut de la bun inceput ca sunt probleme. 

Hidrocentrală Olt

Sub protecţia anonimatului, un specialist ce lucrează de mai bine de 30 de ani în sitemul hidroenergetic ne face o analiză seacă. “Nu a fost realizat ultimul obiectiv din proiectul energetic şi anume centrală de la Islaz. Aceste agregate au fost construite să meragă în sistem reversibil, adică şi că hidroagregate şi că pompe. Ziua când este nevoie de energie apă este uzinată şi se produce energie, noaptea când este excedent de energie apă trebuia să fie trasă în cascadă şi băgată în cele 5 centrale până la Ipoteşti. Dacă n-a fost construită hidrocentrala de la Islaz, obiectivul a fost retehnologizat degeaba.”

Şi asta nu e tot. Materialele folosite în lucrările de pe Oltul Inferior nu au fost de cea mai bună calitate. “S-au identificat probleme la paletele turbinelor şi ale aparatului director, în sensul că acestea ruginesc, sunt afecatate de cavitatie.”

Motivul invocat de antreprenor a fost hilar. “Bacteria ucigaşă… Bacteria care mănâncă din oţelul palelor de pe Oltul Inferior. E o prostie - dacă bacteria respective ar fi existat în Olt ar fi avut probleme şi fostele pale”, explică Cristi Popescu.

Remus Borza: “Taman când s-au apucat austriecii să retehnologizeze hidrocentralele de pe Oltul Inferior a apărut o bacterie, şi a dracu’ bacterie cu ce se hrăneşte? Cu oţelul din palele turbinelor făcute unde? Că ăştia s-au calicit, în loc să toarne în Europa, s-au dus la o subsidiară din Brazilia. E un oţel moale, e un oţel de proastă calitate, care se macină.”

Bacteria mâncătoare de oţel

Dar retehnologizarile ratate şi plătite cu bani mulţi nu au fost singurele probleme la Hidroelectrica. Cel mai mare furnizor de energie electrică din România a fost ţintă unor afaceri greu de cuantificat. Acelaşi Buzaianu a fost în spatele unor contracte bilaterale de furnizare de energie din care Hidroelectrica a pierdut enorm. În mandatul aceluiaşi ministru Dan Ioan Popescu s-au semnat contracte de vânzare de energie pe zece ani.

Remus Borza: “Erau vreo 11 băieţi deştepţi, majoritatea din cercul intim şi apropiaţi de-ai lui Buzaianu. Mecanismul era simplu: cumpărau de la Hidroelectrica la un preţ contractual între 103 lei şi 132 de lei şi-l revindeau cu 5 lei sub preţul pieţei. În 2012 din cauza unei secete preţul în piaţă era 220-240 de lei megawatu. Noi, Hidroelectrica, aveam un preţ de cost de 184 de lei pe megawatt. Iată că în toate aceste 11 contracte cu traderii, Hidroelectrica vindea sub cost, dar mult sub cost. Din derularea acestor contracte detrimentale şi păguboase Hidroelectrica a pierdut între 2006 şi 2012 un milliard de euro. Că diferenţa nu între preţ contractual şi preţ de piaţă, ci diferenţa între preţ de cost şi preţ contractual.”

Peste milliard de euro socotit doar din 2006, pentru că de abia atunci s-a înfiinţat o piaţă funcţională de energie în România. Pierderile au fost însă mult mai mari.

Reţeaua firmelor din energie

Cine erau aceşti "băieţi deştepţi"? Pe lângă câţiva beneficiari din industrie, care şi ei primeau energie ieftină- Alro, Electrocarbon sau Elsid, în România au prosperat câteva firme de apartament controlate de acelaşi Buzaianu: Energy Holding, Alpiq Romenergie, Alpiq Romindustries, Ehol, Atel Energy sau Energy Financing Team - EFT. O mare parte din energia cumpărată a fost exportată în subsidiare din Bulgaria, Ungaria sau Serbia ale aceloraşi firme.

Remus Borza: “Băieţii deştepţi nu s-au născut de la sine, sunt creaţia unor alţi băieţi deştepţi din zona publică.”

Nicolae Bogdan Buzaianu a renunţat la cetăţenia română în favoarea celei elveţiene şi Nicolae s-a transformat în Nicolas, iar miliardele făcute în România au luat calea unor vehicole financiare externe. În urmă cu câtva timp, am încercat să aflăm unde stă omul de afaceri în Monaco.

Nicolas Buzaianu apare şi într-un dosar al Elenei Udrea, acolo unde fostul ministru este acuzată că a pretins şi primit o şpagă de 5 milioane de euro pentru continuarea unor contracte de achiziţionare de energie ieftină de la Hidroelectrica.

Vila din Monaco a lui Buzăianu

Buzaianu nu a fost niciodată inculpat, ci este martor-denunţător. El s-a implicat activ şi în influenţarea vieţii politice din România încă din 2000 când printr-o firma deţinută de el, B& C Consulting a organizat o parte din campania electorală a PNL. În firma de consultanţă era asociat cu Corneliu Vişoianu, un specialist în strategii de comunicare, traseist politic pe care l-am regăsit în 2013 consilier al premierului Ponta, ocupându-se de problemele românilor de pretutindeni.

Nicolas Buzaianu şi Corneliu Vişoianu şi-au înfiinţat propria lojă masonică în 2003 numită Marea Lojă a României pe care au condus-o că Pro-mare Mason şi Mare Maestru. Marea Lojă Masonică, masoneria Energiei, era o grupare disidenţă, constituită din mulţi dintre "fraţii" migraţi de la alte loje. Sediul acesteia era în stradă Edgar Quinet, la aceiaşi adresa unde se află şi firma Energy Holding controlată de Buzaianu.

În Marea Lojă a României a fost membru şi Radu Boroianu, nasul de cununie al lui Călin Popescu-Tăriceanu. În aceiaşi lojă masonică îl regăsim şi pe avocatul Doru Boştină, şi el un iniţiat în afacerile din jurul companiei Hidroelectrica. Doru Boştină este un avocat cu trecut controversat - a fost cunoscut că intermediar pentru diverse afaceri, unele dintre ele chiar cu iz penal. Recent a mai primit 3 ani cu suspendare într-un dosar de evaziune fiscală. Acum spune că nu se ocupă cu acest domeniu şi nu îl interesează”

Lojă masonică

Unul dintre partenerii firmei "Boştină şi Asociaţii", firma care a reprezentat şi interesele statului la Hidroelectrica, dar şi ale firmelor care s-au ocupat de retehnologizări, a fost chiar chiar cumnata lui Nicolas Buzaianu, Anişoara Buzaianu.

Fost Mare orator al Marii Loji Naţionale din România, şi el un mason de frunte, Remus Borza a avut acces la multe dintre contractele discutabile de la Hidroelectrica. “Boştină, singură firma de avocatură, care a lucrat la două capete. Şi pentru Hidroelectrica, şi pentru băieţii deştepţi.”

Reprezentantul de frunte al "băieţilor deştepţi", Nicolas Buzaianu este finul eminenţei cenuşii a energeticii româneşti, ex-ministru Dan Ioan Popescu, iar numele lor apar alăturate şi pe vitrină magazinului "House of Bijan" din Holywood, cunoscut drept cel mai scump magazin din lume, un etalon al opulenţei. Dan Ioan Popescu refuză interviul şi explicaţiile pe care le-am solicitat, invocă trecerea timpului şi se consideră nevinovat pentru situaţia de la Hidroelectrica.

Dan Ioan Popescu: "Îmi pare rău, eu nu răspund la poveşti şi la basme. Eu m-am retras de mai bine de 10 ani din politică şi nu mă mai interesează. Va repet, eu m-am retras, în România este o ruşine să fi fost demnitar şi cu asta am închis subiectul."

Fostul ministru al Industriilor a activat în guvernul PCR, înainte de 1989 şi a coordonat companii de comerţ exterior, prin care Securitatea lui Nicolae Ceauşescu derula afaceri în străinătate. Una dintre acestea este "Romelectro" pe care o găsim şi acum că având contracte în derulare cu Hidroelectrica. Unul dintre proiecte este construcţia unor grupuri hidroenergetice pe răul Jiu.

Remus Borza: “E o centrală cu cântec. Acolo în 2004 s-a încheiat un contract cu un consorţiu Romelectro- Hidroconstrucţia să facă două centrale - una de 21 MW la Dumitra şi altă de 41 de MW la Bumbeşti, în total 65 de MW pe 82 de milioane de euro s-o dea la cheie. În 2012 constat stadiu fizic de execuţie 56%. Bani păpaţi, reali, decontaţi 132 de milioane de euro. Deşi trebuia să fie de 82 de milioane şi din 2008 să zbârnâie grupurile”

Romelectro este condusă de Viorel Gafiţa, fost lucrător în comerţul exterior înainte de 1989 şi de Dan Ioan Gheorghiu, fost consilier pe probleme de energie al premierului Ponta. Gheorghiu este şi directorul general al Institutului de Studii şi Proiectări Energetice, privatizat la începutul anilor 2000, institut care s-a implicat în toate marile proiecte energetice ale hidrocentralelor şi termocentralelor din ţară.

ISPE este deţinută de Romelectro alături de care câştigă în continuare contracte pe bandă rulantă cu companiile deţinute de statul român. Nu doar ISPE este controlată de apropiaţi de-ai lui Dan Ioan Popescu. Toate hidrocentralele din România au fost proiectate de Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice, ISPH care are un cavsi monopol al lucrărilor. O firma stăpânită de fostul ministru din guvernul Năstase deţine 65 % din institutul de proiectări hidro, iar fiul acestuia, Răzvan Popescu este chiar directorul general al ISPH, păstrătoarea planurilor şi proiectelor din sistemul hidroenergetic românesc…

Dan Ioan Popescu

În urmă cu câteva luni, la "România, te iubesc" v-am prezentat povestea asasinatului economic de la Uzina Constructoare de Maşini Reşiţa, UCMR, acolo unde s-au construit aproape 80 la sută dintre hidroagregatele româneşti.

După ce a prins gustul contractelor cu Hidroelectrica, atenţia afaceriştilor s-a abătut şi asupra uzinei reşiţene, privatizată de guvernul Năstase în 2003 unei căsuţe poştale din Elveţia, cu acţiuni la purtător. Administratorul companiei a fost Adrian Chebuţiu, cel care este acum condamnat pentru mai multe fraude. Acesta recunoaşte că în spatele afacerii de aici a stat tot Buzaianu.

Adrian Chebuţiu - fost director general UCM Reşiţa: “Un personaj extrem de important în toată arhitectură asta a fost Bogdan Buzaianu, Nicolae Bogdan Buzaianu. A fost persoană cu care m-am sfătuit operaţional şi către mi-a transmis viziunea actionaratului vizavi de UCM Reşiţa, care este direcţia.”

În jurul contractelor cu Hidroelectrica s-a vorbit mult, dar s-a făcut puţin. Procurorii DIICOT au instrumentat unul dintre contractele- problema şi au identificat un prejudiciu de 104 milioane de euro. Responsabili au fost găsiţi directorii de la compania controlată de statul român şi ministrul Seres, dar nu şi adevăraţii beneficiari- adică, acele comapanii "băieţilor deştepţi" şi miniştri care i-au susţinut. Acum, la DNA, mai există un dosar ce vizează Hidroelectrica în care se fac cercetări faţă de 32 de persoane existând suspiciunea unui grup infracţional organizat. Din păcate multe dintre faptele cercetate sunt prescrise şi dosarul DNA trenează şi el de câţiva ani.

UCM Reşiţa

Sursa: Pro TV

Dunare

Porturile României sunt ruinate. Navele nu acostează, iar turiştii le evită

Dragajul Dunării, un lux. Navele, obligate să ocolească: un drum de 4 ore îl fac în 3 zile

Canalul Dunăre-Marea Neagră: investiţie de milioane de euro şi promisiuni electorale. S-a ales praful

”Haz de necaz” cu Dunărea: în porturile din România, navele mai opresc doar când moare cineva la bord

Comoara ascunsă de pe Dunăre, ignorată de autorități. UE a vrut să ne dea bani s-o salvăm

Bani cheltuiţi fara niciun rost si o industrie intreagă distrusă. Porturile de pe Dunare, imaginea dezinteresului total

Dunare

Romania arunca bani, oportunitati si timp pretios pe apa Dunarii. Lectia primita de la sarbi

Cum s-au îmbogăţit "băieţii deştepţi" căpuşând sistemul energetic

Sistemul energetic, jefuit cu complicitatea politicienilor. Dezastrul de la Vidraru

Hidrocentralele de la Porţile de Fier, sabotate chiar de statul român. Rolul jucat de Tăriceanu

Cum s-au "stors" miliarde de euro de la cea mai valoroasă companie a României

Groapa de gunoi, in mijlocul uneia dintre cele mai frumoase paduri din Suceava. "Trec turistii pe langa maldarul de mizerii"