Concluziile SUMMITULUI NATO de la Varsovia. "Romania a ajuns sa comande brigada aliata, lucru de neimaginat in trecut"
Presedintele Klaus Iohannis a declarat la finalul Summitului NATO ca Romania incepe sa-si intre in rolul natural de actor important regional, in timp ce Barack Obama a dat asigurari ca Europa va putea conta "intotdeauna" pe Statele Unite.
David Cameron: Brexitul NU trebuie sa slabeasca unitatea Europei in fata Rusiei lui Putin
Europa va putea conta "intotdeauna" pe Statele Unite, a anuntat presedintele Barack Obama la finalul summitului NATO de la Varsovia care a afisat un front comun in fata provocarilor terorismului si Rusiei, transmite AFP. "In zilele bune ca si in cele proaste, Europa se poate bizui pe Statele Unite. Intotdeauna", a dat asigurari Barack Obama, aflat in ultimele luni ale celui de-al doilea mandat prezidential.
Cu toate acestea, el le-a reamintit aliatilor ca nu trebuie sa se bazeze in intregime pe Statele Unite pentru securitatea lor. "Fiecare trebuie sa aiba grija de el si sa faca mai mult" pentru aceasta, a subliniat liderul de la Casa Alba, intr-un avertisment adresat tarilor care tergiverseaza majorarea bugetului alocat apararii. La doi ani dupa summitul de la Newport (Tara Galilor), care a luat act de noua situatie din Europa dupa anexarea Crimeii, NATO a definitivat la Varsovia noua sa strategie pentru estul Europei. Cei 28 de sefi de stat si de guvern au decis sa desfasoare patru batalioane in tarile baltice si Polonia, aproximativ 4.000 de militari, o provocare fara precedent la adresa Moscovei dupa incheierea Razboiului Rece.
In acelasi timp, in cursul summitului, NATO si liderii sai si-au reafirmat vointa de a dialoga cu Moscova, considerand ca Rusia nu reprezinta o "amenintare imediata". "Suntem uniti", a declarat secretarul general al Aliantei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. "De obicei, summiturile NATO sunt 99% plictiseala si 1% isterie. De aceasta data, nimic asemanator, a fost un summit destul de consensual", a confirmat un diplomat francez.
Consolidarea NATO se bazeaza, de asemenea, pe o serie de exercitii - 240 in acest an - si introducerea unei forte "varf de lance" capabile sa se desfasoare in 48 de ore, tot atatea modalitati de a avertiza Moscova dupa actiunile sale din estul Ucrainei. Totusi, "trebuie sa pastram un dialog deschis cu Rusia, pentru ca avem nevoie sa discutam despre Siria, Irak, destule dosare in intreaga lume", a afirmat ministrul belgian de externe, Didier Reynders.
Brexitul a continuat sa ridice semne de intrebare. Barack Obama a respins ipoteza unui pas inapoi, mentionand ca va trebui sa presupunem ca referendumul "va deveni realitate". La randul sau, presedintele francez, François Hollande, si-a exprimat ingrijorarea in legatura cu o posibila "aducere in discutie" a legaturilor dintre Statele Unite si Europa dupa alegerile prezidentiale din noiembrie 2016.
"Alegerile care vor avea loc in Statele Unite nu trebuie sa permita aceasta aducere in discutie", a declarat el intr-o aluzie la candidatul republican Donald Trump si promisiunile sale populiste.
Premierul britanic demisionar, David Cameron, a reafirmat atasamentul tarii sale la NATO, deloc afectat de referendumul in favoarea iesirii din UE. El a anuntat, printre altele, ca parlamentul britanic va vota la 18 iulie asupra reinnoirii celor patru submarine nucleare Trident. "Descurajarea nucleara ramane esentiala, in opinia mea, nu doar pentru securitatea Marii Britanii, dar (...) pentru securitatea globala a NATO", a tinut el sa mentioneze.
David Cameron a avertizat la summit ca Europa risca confruntare cu Rusia daca Brexitul duce la o divizare a continentului in capacitatea sa de a-l infrunta pe Vladimir Putin, relateaza The Guardian. Comentariul sau a venit in contextul in care Francois Hollande, presedintele Frantei, a precizat la summit ca vede Rusia "ca pe un partener, nu ca pe o amenintare."
Pe de alta parte, NATO a confirmat sambata prelungirea misiunii sale "Resolute Support" (12.000 de militari) in Afganistan in 2017. Urmatorul summit al Aliantei Nord-Atlantice va avea loc in 2017 la Bruxelles, la noul sediu al organizatiei.
Iohannis: In primii ani de la aderarea la NATO, am facut ce ni s-a spus; acum Romania isi intra in rolul de actor regional
Klaus Iohannis a afirmat ca deciziile Summit-ului NATO de la Varsovia, care s-a incheiat sambata, confirma faptul ca Romania isi intra in rolul de actor regional important dupa ce, in primii ani dupa aderarea la aceasta organizatie, a actionat ca ”un musafir cu oarece obligatii”. ”In primii ani am actionat ca un fel de musafir cu oarece obligatii. Am intrat si ne-am conformat, am facut ce ni s-a spus. Ceea ce fost corect (...) Multi ani am stat intr-o postura de stat aliat ce primeste securitate. In ultima vreme, Romania a avut parte de o dezvoltare pozitiva, benefica romanilor. In domeniul securitatii au aparut ambitii mai mari decat de a fi un executant. Astfel Romania isi intra in rolul natural de actor important regional. Noi vrem sa beneficiem de securitate, dar avem ambitia de a fi si un actor, vrem sa proiectam in regiune securitate si stabilitate. Putem face acest lucru si il vom face. Aliatii au recunoscut ca am trecut la urmatorul nivel si ne-au dat doua unitati NATO, dintre care una este de importanta regionala”, a declarat Klaus Iohannis la finele Summit-ului.
Pe de alta parte, presedintele a spus ca schimbarea statului Romaniei in interiorul Aliantei a fost posibil prin alocarea importanta de resurse, atat materiale, cat si umane, ce a presupus, printre altele, prezenta soldatilor romani pe teatre de operatiuni in Afganistan si Irak. ”Am ajuns in situatia sa dam noi o unitate militara Poloniei, lucru de neimaginat acum putini ani sau sa comandam brigada aliata, ceilalti venind ca sa fie impreuna cu noi. Este o realizare senzationala pentru ca armata romana a dovedit ca este serioasa, competenta, statornica”, a spus presedintele.
Iohannis a mentionat si asistenta oferita de Romania unor state vecine. Astfel, armata Moldovei primeste consiliere din partea romaneasca, iar Romania coordoneaza eforturile NATO de intarire a securitatii cibernetice a Ucrainei si asigura asistenta sanitara ranitilor ucraineni in conflictul din Donbass. ”A aparut zilele acestea o initiativa foarte buna din partea Slovaciei ce vizeaza indepartarea proiectilelor neexplodate din Ucraina, periculoase pentru civili, mai ales pentru copii. Noi ne-am alaturat acestei initiative”, a mai spus Iohannis.
Summitul NATO de la Varsovia si-a incheiat sambata lucrarile, in marja carora aliatii au luat o serie de decizii cruciale pentru asigurarea pacii si securitatii blocului militar, printre care trecerea scutului antiracheta de la Deveselu sub egida NATO, infiintarea unei brigazi multinationale in tara noastra, desfasurarea a patru brigazi suplimentare in tarile baltice si Polonia, dar si prelungirea misiunii in Afganistan si implicarea directa in lupta impotriva teroristilor din Statul Islamic.
La finalul lucrarilor, liderii au adoptat Declaratia de la Varsovia privind Securitatea Transatlantica. “Actionam impreuna, pentru a asigura apararea teritoriilor si populatiilor noastre si pentru valorile noastre comune. Uniti prin legatura noastra transatlantica puternica si prin angajamentul nostru fata de democratie, libertate individuala, drepturile omului si statul de drept, NATO va continua sa lupte pentru pace, securitate si stabilitate in tot spatiul euro-atlantic, in concordanta cu principiile Cartei ONU”, se arata in documentul publicat pe site-ul Aliantei.
Liderii au subliniat ca, in prezent, statele membre ale blocului european se confrunta cu numeroase provocari in domeniul securitatii, printre care terorismul, actiunile Rusiei si instabilitatea din Orientul Mijlociu si nordul Africii. “Apararea colectiva ramane responsabilitatea fundamentala a NATO. Capacitatea noastra de disuasiune si aparare se bazeaza pe un melanj adecvat de capacitati nucleare, conventionale si de aparare antiracheta”, au adaugat liderii in declaratia finala.
In acest sens, NATO a preluat vineri comanda scutului american antiracheta in Europa.Prin preluarea controlului asupra scutului antiracheta de catre NATO, statele europene vor fi responsabile de o parte din finantarea sistemului. De asemenea, NATO a decis sa trimita cate un batalion multinational in Estonia, Lituania, Letonia si Polonia, pentru a spori capacitatea de disuasiune in fata unei Rusii tot mai agresive. Romania va lua parte la batalionul din Polonia, a anuntat presedintele Klaus Iohannis “Vom transforma o brigada romaneasca intr-o brigada multinationala pentru a consolida prezenta NATO pe flancul sud-estic”, a precizat vineri secretarul general al NATO.
Sursa foto: Agerpres
 (11).webp)
