2022, cel mai secetos an din istorie. Cât de pregătită este România pentru fenomenele extreme care ne lovesc

×
Codul embed a fost copiat

2022 va intra în istorie drept cel mai secetos an trăit de omenire până acum. Ar trebui să plouă mărunt luni la rând pentru că pământul să-și revină și să rodească, așa cum se întâmpla în anii trecuți.

Duminică seară, la emisiunea „România, te iubesc”, aflăm cât suntem de pregătiți pentru viitorul pe care experții îl prezintă în culori sumbre.

2022. Pământul s-a aprins. Previziunile cercetătorilor care vorbeau de căldurile care se vor abate peste noi în viitor, peste zeci de ani, s-au împlinit acum, iar fenomene extreme ne lovesc din toate părţile. Începem să simţim şi să înţelegem ce înseamnă încălzirea globală şi care sunt efectele ei, dar măsuri nu prea luăm.

Seceta aduce în multe locuri din ţară imagini apocaliptice. Lacul Amara, din judeţul Buzău, a secat în totalitate. Peste 800 de hectare de luciu de apă. Nu a mai rămas un strop. Din păcate, în viitor va trebui să ne obişnuim cu astfel de imagini

De apă, care începe să lipsească în România, se ocupă multe instituţii. Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, ANIF, răspunde de irigaţii. Are 3.200 de angajaţi, plătiţi de stat în fiecare an cu 220 de milioane de lei. Cornel Popa este director.
I-am solicitat un interviu în repetatate rânduri. L-am găsit pe holurile din Ministerul Agriculturii.

Citește și
Ce au păţit poliţiştii care l-au lăsat pe Vlad Pascu să conducă drogat

Cornel Popa, director ANIF: „Să ştiţi că nu fug de răspuns.”
Alex Dima: „Daţi-mi un orizont…”
Cornel Popa: „Săptămâna următoare stabilim o întâlnire amândoi.”

Vasile Pamfil face agricultură pe 4.000 de hectare în Vrancea. Anul aceasta toate au fost calamitate din cauza secetei, asta în condiţiile în care pământul sau e traversat de canale de irigaţii.

Vasile Pamfil, fermier: „5 km are ăsta.”
Alex Dima: „Și de cât timp vă luptaţi să îl luaţi?”
Vasile Pamfil: „De 17 ani.”
Alex Dima: „De 17 ani să luaţi canalul acesta să băgaţi apa pe el?”
Vasile Pamfil: „Da!”
Alex Dima: „Cu cine vă luptați?”
Vasile Pamfil: „Cu toate instituţiile. Cu ANIF, Cu Ministrul Agriculturii.”
Alex Dima: „Şi de ce nu vor să vi-l dea.”
Vasile Pamfil: „Au zis că nu au cadrul legislativ. Nu ştiu de ce.”

Tatiana Păunescu, director investiții ANIF Vrancea: „Da, e şi o.. e o hibă legislativă.”
Alex Dima: „Acest demers de 17 ani s-a oprit într-o hibă legislativă?”
Tatiana Păunescu: „Da.”

Cu toate că a fost ministrul Agriculturii în mai multe rânduri, Petre Daea promite acum că va rezolva sistemul de irigaţii. În 2027.

Alex Dima: „În 2018 la Siret-Bărăgan promiteaţi două milioane de hectare irigate până în 2020. De ce am crede promisiunea de azi?”
Petre Daea, ministrul Agriculturii: „Eu n-am făcut promisiuni. N-am făcut promisiuni nici atunci şi nici acum. Fac programe.”

Cercetătorii avertizează că, în viitor, sudul României se va transforma în deşert. Strategia pentru combaterea deşertificării 2019-2030 e încă în lucru. Costă 2,6 milioane de lei. Am fost la una dintre dezbateri.

Alex Dima: „Dezbaterea se ţine într o sală de petrecere. Sunt aşezate tacâmurile şi paharele pe masă. Este incredibilă lipsa de interes pentru un asemenea subiect. În sală nu este nici măcar un reprezentant al autorităţilor din zona Călărașiului. Sunt în total 10-12 oameni. Şi în acest moment vorbeşte directorul Institutului de studii pedologice din românia. În faţa unei săli goale.”

Ce spun cercetătorii, cum arată viitorul şi mai ales ce e de făcut sunt întrebări la care răspundem duminică, la „România, te iubesc!”.

Articol recomandat de sport.ro
Cine s-ar fi așteptat? Pe ce loc este pusă naționala României de The Guardian înainte de EURO 2024
Cine s-ar fi așteptat? Pe ce loc este pusă naționala României de The Guardian înainte de EURO 2024
Citește și...
România, te iubesc! Emisiunea integrală din 24 martie 2024
România, te iubesc! Emisiunea integrală din 24 martie 2024

România, te iubesc! Emisiunea integrală din 24 martie 2024

Viitorul cloud guvernamental, administrat de SRI și STS. Cum se împacă datele cetățenilor cu serviciile de informații
Viitorul cloud guvernamental, administrat de SRI și STS. Cum se împacă datele cetățenilor cu serviciile de informații

România a cheltuit miliarde de euro pentru sisteme considerate critice şi care nu au îmbunătăţit cu nimic viaţa cetăţenilor. Următorii ani vor fi definitorii pentru direcţia în care o luăm şi cum ne pregătim pentru viitor.

România a rămas în urmă cu digitalizarea administrației. „Cetățeanul nu are încredere în instituția asta”
România a rămas în urmă cu digitalizarea administrației. „Cetățeanul nu are încredere în instituția asta”

Digitalizare doar pe hârtie, partea a II-a. Țara cu o viteză a internetului de invidiat a rămas în urmă față de vecini. Majoritatea cetățenilor au un nivel foarte scăzut de competențe digitale de bază în comparație cu media Europei.

Recomandări
Avertisment lansat de Zelenski: Fără ajutorul imediat al SUA, Putin va împinge rapid războiul pe teritoriul NATO
Avertisment lansat de Zelenski: Fără ajutorul imediat al SUA, Putin va împinge rapid războiul pe teritoriul NATO

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că armata ucraineană a reuşit să ţină piept ofensivei ruse din lunile de iarnă, dar avertizează că fără un ajutor urgent în armament din partea Statelor Unite, Ucraina riscă să nu mai poate face faţă.

România a devenit noua obsesie a Rusiei. Declarațiile care spun totul despre tensiunile dintre Moscova și București
România a devenit noua obsesie a Rusiei. Declarațiile care spun totul despre tensiunile dintre Moscova și București

După o perioadă în care și-a concentrat atenția asupra Ucrainei și a Occidentului, mai ales în contextul masacrului din Moscova, dar și al războiului aflat în desfășurare, Rusia a luat în vizor, la nivel declarativ, România.

Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: „Nu ştiu de ce a fost o factură destul de mare”
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: „Nu ştiu de ce a fost o factură destul de mare”

Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a declarat că a plătit la ultima factură de energie electrică suma de 199 lei şi nu ştie de ce a fost „o factură destul de mare”, în contextul în care nu este un mare consumator de energie.