NYT: Cazul unui român căsătorit cu un american ar putea schimba legislația privind căsătoriile gay din Europa
Înalta Curte a Uniunii Europene a început, marți, dezbaterile privind cazul unui cetățean român care încearcă să obțină rezidență pentru soțul său american.
Cazul ar putea avea un impact major asupra modului în care țările din UE tratează căsătoriile între persoane de același sex, în ciuda poziției oficiale a unora dintre statele membre, scrie New York Times.
Experții în probleme de drept precizează că acest caz ar putea determina dacă cuplurile de același sex pot beneficia de aceleași drepturi cu cele heterosexuale, la nivelul celor 28 de state membre ale blocului comunitar, chiar dacă legislația națională a unora dintre ele nu recunoaște căsătoriile între partenerii de același sex.
„Este prima dată când Curții Europene de Justiție i s-a solicitat să decidă dacă termenul de ‘soți’ se referă și la cupluri de același sex”, a spus Robert Wintemute, profesor pentru drepturile omului la King’s College din Londra.
Publicația New York Times notează că, deși cuplul format din activistul român Adrian Coman și partenerul său american Claibourn Robert Hamilton are permisiunea de circula liber în UE, ei au întâmpinat probleme când s-au mutat în România, din cauză că autoritățile au refuzat să le recunoască relația și, deci, să îi ofere lui Clai dreptul la rezidență pe teritoriul statului.
România, între cele șase state care nu recunosc căsătoriile între persoane de același sex
Cei doi s-au căsătorit în Belgia, în anul 2010, la șapte ani după ce acest stat a legalizat căsătoriile între persoane de același sex, Belgia fiind una dintre cele 13 țări din UE care recunosc uniunea cuplurilor de același sex.
Pe de altă parte, în România, căsătoriile între persoane de același sex nu sunt legale, iar statul român nici nu recunoaște căsătoriile încheiate în străinătate, fiind doar una dintre cele șase țări din UE care se opun unei astfel de uniuni.
Din acest motiv, în 2013, Adrian Coman și Clai Hamilton au contestat refuzul autorităților de a-i acorda celui din urmă dreptul la rezidență, iar cazul se află, de mai mult timp, pe masa Curții Constituționale a României, fiind ulterior trimis la CJE.
În prezent, cei doi locuiesc în SUA, dar în cazul verdictul Curții Europene de Justiție va fi în favoarea lor, România și celelalte cinci state UE vor trebui să le acorde drept de muncă și rezidență cuplurilor de același sex care se căsătoresc în străinătate, atât timp cât unul dintre parteneri este cetățean al unui stat membru UE.
„Am crescut aici și încă vorbesc despre România ca fiind patria mea. Mai devreme sau mai târziu, mă voi întoarce acasă”, preciza Adrian Coman, într-un interviu acordat la finalul anului trecut.
Contactat de jurnaliștii New York Times după termenul de marți al procesului, el și-a exprimat optimismul privind un verdict favorabil.
„Oamenii văd acest caz ca pe o rază de speranță, într-o țară care, în ultimii 16 ani, nu a făcut niciun progres în ceea ce privește egalitatea în drepturi. O decizie favorabilă în cazul Coman va transmite un semnal simbolic că persoanele din comunitatea LGBT trebuie tratate ca cetățeni ce trebuie respectați de stat, de instituții și de ceilalți oameni”, a spus Vlad Viski, președintele organizației MozaiQ, care susține drepturile persoanelor din comunitatea LGBT( Lesbiene, gay, bisexuali și transexuali).
Homosexualitatea a fost dezincriminată abia în anul 2001, însă căsătoriile de același sex rămân, în continuare, un subiect sensibil în acest stat cu o populație majoritar creștin-ortodoxă, mai notează publicația, care amintește despre petiția semnată de două milioane de cetățeni, privind modificarea noțiunii de familie în Constituție și redefinirea ei ca fiind „căsătoria dintre un bărbat și o femeie”.
