Pelerin in orasul credintei – Ierusalim
Corect ar fi mai curand titlul “pelerin in orasul credintelor”, pentru ca Ierusalimul este singurul oras din lume considerat sfant pentru cele trei mari religii monoteiste.
Tensiunea dintre credinciosii fiecarui cult, dar si incercarea, mai mult sau mai putin reusita, de a-i tolera “pe ceilalti” este evidenta la fiecare pas.
Pe Drumul Crucii, un grup de catolici isi urmeaza preotul care poarta simbolic crucea in spate, cautand parca sa regaseasca pasii Mantuitorului. De-o parte si de alta a stradutei inguste care duce spre biserica Sfantului Mormant, arabii musulmani incearca sa-i abata de la drumul lor, invitandu-i sa cumpere ceva din bazar. Ceva mai departe, langa Zidul Plangerii, evreii dezbat aprins venirea mult asteptata a lui Mesia.
Calatoria oricarui pelerin crestin la Ierusalim incepe obligatoriu pe Via Dolorosa sau Drumul Crucii. Surpriza este insa mare pentru un turist mai putin informat care nu stie la ce sa se astepte.
Stradutele inguste care alcatuiesc drumul pe care ar fi mers Mantuitorul sunt murdare si inghesuite. Pe aici circula masini, chiar si de gunoi, iar musulmanii, care locuiesc in prezent in vechea cetate, isi castiga traiul vanzand la tarabe diverse suveniruri. Nu-i de mirare, deci, ca un pelerin se inchina pe locul unde a fost candva Pretoriul roman, locul condamnarii lui Iisus, ca apoi sa se strecoare cu greu prin bazarul aglomerat si galagios, cautand sa vada locurile unde El a cazut sub greutatea crucii si unde a fost batjocorit. Este nevoie de multa ingaduinta si multa imaginatie, pentru ca nu a ramas mare lucru din Ierusalimul de atunci.
Atmosfera, putin propice rugaciunii si reculegerii, este cea din orice bazar oriental unde se vand haine, gustari, dar si kitsch-uri religioase cum ar fi icoane tridimensionale cu Iisus rastignit sau Fecioara lacrimand. Pelerinii care sunt tentati sa savureze mancarurile traditionale cum ar fi falafelul sau shaorma trebuie sa fie atenti sa nu-i deranjeze pe musulmanii care tin lungul post al Ramadanului. La musulmani postul nu este ceva optional, ca la crestini, ci obligatoriu, la fel ca rugaciunile zilnice.
In sfarsit, dupa ce parcurge cu greu cele 14 opriri de pe Via Dolorosa, pelerinul ajunge la biserica Sfantului Mormant unde se afla si Golgota, locul rastignirii. Din nou, haos. De data aceasta nu din cauza musulmanilor, ci a grupurilor de pelerini care stau la coada. Aici se poate astepta ore intregi pentru a intra in grota unde a fost asezat trupul lui Iisus, pentru a vedea piatra langa care a fost rastignit, apoi pentru a atinge locul unde a fost uns cu mir trupul neinsufletit.
Chiar daca are rabdare sa astepte, orice crestin iese de aici cu regretul ca nu a avut timp sa se roage in locul cel mai sfant pentru el. Dupa ore de stat la coada, nu i se acorda decat cateva secunde sa atinga piatra si sa se inchine in Sfantul Mormant, un loc ingust, claustrofob, unde nu ai voie sa zabovesti, pentru a permite si altor credinciosi sa intre.
Dupa rugaciunea la Sfantul Mormant, pelerinii se pot plimba in voie prin bazar, pot merge sa vada Zidul Plangerii sau se pot apropia de Domul Stancii (construit intre anii 685-691), frumoasa moschee ridicata pe locul cel mai revendicat din lume - piatra unde Avraam a vrut sa-si sacrifice fiul, pe Isaac, in numele Domnului. Dorit cu jind si de evrei, si de crestini, acest loc sfant poate fi vizitat numai de musulmani. Cei care sunt de alta credinta trebuie sa se resemneze cu o plimbare pe esplanada din jurul moscheei si cu o poza de la distanta.
Zona este bine pazita de soldati inarmati, evrei, nu musulmani, cum ar putea crede multi turisti. De altfel, intreaga cetate a Ierusalimului pare inca sub asediu. Pelerinii nu trebuie sa fie mirati sau speriati cand vad grupurile de soldati cu mitraliera in spate sau cand ajung la un punct de control unde trebuie sa arate gentile ca la aeroport. Pentru locuitorii orasului, aceste filtre sunt ceva firesc.. Pentru vizitatori insa poate fi putin straniu si stresant.
Vechea cetate a Ierusalimului este impartita in patru cartiere: crestin, musulman, evreiesc si armean si este strajuita pe 8 porti monumentale si de ziduri de aparare ridicate de catre Suleiman Magnificul intre anii 1536 - 1542. Din orasul antic al regelui David au ramas doar cateva ruine, in exteriorul zidurilor, pe colina Ophel, iar din cel de-al doilea Templu s-a pastrat numai Zidul de Vest sau Zidul Plangerii, locul cel mai sfant pentru evrei.
Pentru crestini, in afara de Via Dolorosa, o alta destinatie obligatorie este Muntele Maslinilor, cu Gradina Ghetsimani si numeroase biserici ridicate pe locurile unde a poposit Mantuitorul.
De pe terasa bisericii Dominus Flevit se vede o panorama superba a Ierusalimului si cimitirele vechi din Valea Chedronului, unde evreii cred ca va incepe Judecata de Apoi. Un alt loc important, atat pentru crestini cat si pentru evrei, este Muntele Sion. Cei dintai se roaga aici pe locul unde Fecioara Maria a trecut in nefiinta, iar iudeii plang la mormantul regelui David.
Pe muntele Templului (sau Muntele Moriah), unde se inalta odinioara maretul lacas de cult ridicat de Solomon pentru a pastra Chivotul Legii, se vad acum Domul Stancii, de un albastru stralucitor, poleit cu aur si alaturi moscheea Al-Aqsa (construita in secolul VIII), cenusie si sobra.
Cel mai bine este sa mergeti in Israel primavara sau toamna, cand nu este foarte cald. Este recomandat sa evitati perioada sarbatorilor, cum ar fi Pastele sau Craciunul, cand este foarte aglomerat, ca sa va puteti bucura in liniste de frumusetile acestei tari. Un pelerinaj costa intre 350 - 750 euro de persoana, in functie de numarul de zile si de serviciile oferite.
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
 (11).webp)
