Cand ai paharul in mana si dai noroc cu “gazda veseloasa”, atunci fa bine si bea tot ce ai in pahar inainte sa il asezi inapoi pe masa. Daca nu faci asa, se poate supara gazdoaia, ca ii aduci ghinion in casa.

Morosenii tin foarte mult la bautura lor traditionala si vor refuza cu incapatanare whiskey-ul sau alte bauturi. De fapt, fiecare gospodar se mandreste cu palinca lui, pe care o lauda mai abitir decat vecinul.

Oamenii locului folosesc horinca si ca medicament, pentru ca si cantecul popular spune clar “decat leacuri din potica, mai bine un pic de horinca”, sau “De beau un pic de horinca/Nu ma mai doare nimica”.

Ca sa stii ce bei, fii atent la pahar! Cand il scuturi, horinca lasa margele, mici bule langa buza paharului. Cu cat mai multe si cu cat tin mai mult inainte de a se sparge, cu atat mai bine. Bautura e mai mereu preparata din fructe, in special din pruna.

Daca horinca e atat de tare incat nu ii simti aroma, atunci pune o picatura intre palme si freaca vartos. Miroase-ti mainile apoi… o sa afli daca ai o licoare de pruna, de mar sau de cirese in paharelul sau canuta gazdei.

Nu te pune cu morosenii cand vine vorba despre palinca. Limba se dezleaga repede, se leaga prietesuguri, dar daca nu "iei sama" la numarul de pahare risti sa mergi la somn dus pe brate.

"Dupa pui de morosan/ Sa nu dai cu bolovan" si nici care cumva sa ii spui ca are tuica sau rachiu, in loc de horinca.

Oamenii sunt extrem de mandri de produsul alambicurilor, pentru ca au si doua mari diferente fata de rachiu si tuica:

- Horinca se face doar din fructe, nu din basamac (strugurii ramasi de la storsul vinului) si este mult mult mai tare decat rachiul de pruna sau din alte fructe, pentru ca e “data la intors de doua ori”.

- Spre deosebire de horinca, tuica olteneasca este mult mai slaba, dar si mult mai parfumata.