Ads by INTERNET PROTV
ultimele stiri
«
»

Vicepremierul, despre planul de dezvoltare a Romaniei in urmatorii ani. Cele 2 orase "premiate" de UE, dar care au dezamagit

In editia din 13 martie a emisiunii “Dupa 20 de ani”, vicepremierul Vasile Dincu vorbeste despre reforma administratiei, problema Arenei Nationale – dar si despre cum putem sa nu mai avem terenuri de fotbal cu copaci in mijloc.

Vasile Dincu, Viceprim-ministru si Ministrul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, este invitatul lui Cristian Leonte la „Dupa 20 de ani”.

Amicalul cu Spania s-a mutat la Cluj. Ne mutam cu totul la Cluj?

Vasile Dincu: E un stadion dragut la Cluj, dar din pacate e o diferenta intre administratia locala la Cluj si cea de la Bucuresti. De aceea Campionatul Mondial de gimnastica se muta la Cluj, toate competitiile de handbal se muta la Cluj – fiindca administratia Bucurestiului nu este in stare de 5 ani sa gestioneze niste simple procese de achizitii publice si de proiectare urbana a unor investitii pentru care exista bani, teren, lipseste doar curajul si competenta.

Daca ne concentram putin la stadion, avem un acoperis foarte scump care ne impiedica sa mergem la meci in Bucuresti. Care e solutia?
Nu a respectat proiectul initial, care a fost bun. Solutia e simpla: exista toate conditiile ca meciul cu Spania sa se desfasoare aici. Legea prevede ca, in cazul in care nu exista o autorizatie de protectie la incendii din partea ISU sa se ia masuri suplimentare, sa se faca un plan comun de masuri intre pompieri, salvare, ISU si toti ceilalti si sa se desfasoare meciul in conditiile acestea. Este legala aceasta solutie si a avut loc pana acum. Odata cu spaima de dupa Colectiv, spaima care a cuprins administratia din Bucuresti, primarul a interzis meciurile. Am facut impreuna cu primaria si ceilalti, desi nu era in atributiile mele, un proiect comun de masuri de protectie si pana la urma primarul nu a avut curajul si nu a pus in practica acest plan pentru a se desfasura meciul. Firma a adus la comisia tehnica un buletin de analiza de la ISU, le-am dat rezultatele, acesta spunea ca se poate desfasura meciul deoarece nu exista pericol.

Dar legal era o problema. Schimbam legea, schimbam acoperisul?
Daca din 2011 pana in 2016 primaria s-ar fi preocupat sa aduca buletine de analiza cum a depus acum, ar fi fost mult mai simplu. Ne-au adus, dupa un scandal mediatic, in 3 martie, de la un laborator din Italia care e superior celui ISU, probabil vor primi acordul. E o problema de lipsa de interes fata de cetatean, o problema de administratie care se concentreaza foarte mult pe birocratie, probabil, si pe conservarea functiei, a unui trai mai linistit.

Vasile Dincu la

Credeti ca vom fi in stare sa gazduim in Romania meciurile de la Campionatul European de Fotbal din 2020?
Pentru acele meciuri am facut in mare parte design-ul proiectului, avem un stadion foarte bun, cum e Stadionul National – e dintre cele mai moderne din Europa – dar mai avem de facut o serie de investitii. Sunt 19 obligatii guvernamentale pe care le-am luat noi atunci cand am semnat proiectul, printre altele sa reabilitam 4 stadioane de antrenament –Dinamo, Steaua, Rapid si cel de rugby. Mai avem si alte conditii, sa terminam un segment de autostrada care sa ne lege cu Europa. Zambesc, din pacate, dar acum am sperante. Mai trebuie sa facem o linie de metrou intre aeroport si Stadionul National. Eu cred ca putem sa facem toate aceste lucruri. Ne trebuie o administratie locala mai buna la Bucuresti. Vor veni alegeri, speram ca dupa alegeri vom gasi o administratie mult mai curajoasa si mult mai creativa pentru Bucuresti, ceea ce are nevoie o capitala europeana.

Cand vor incepe lucrarile la stadioane?
Exista deja proiectele, in toamna facem studiile de fezabilitate si incepand de la anul incepem reconstructia acestor stadioane. O sa incercam sa vedem ce bani vom avea, putem reabilita intr-un grad mai mare sau numai suprafata de joc. Va decide bugetul, sa vedem impreuna cu Finantele si cu ceilalti.

Bani pentru stadioanele din Teleorman s-au prevazut deja.
Nu e vorba de asa ceva, e o chestiunea de campanie electorala. La Compania Nationala de Investitii sunt 1.500 de proiecte adunate din zona autoritatilor locale. Acestea se inregistreaza la minister, exista un comitet interministerial care le analizeaza si le trece pe o lista de sinteza, apoi se prioritizeaza. Nu e vorba de lucruri care se fac in acest moment, ci pe termen lung. Avem pe lista 50-70 de stadioane in orase mari, dar nu se pot face toate odata. Dar e bine sa reabilitam bazele sportive din Romania. FRF are un proiect pe care il finanteaza partial din bani de la FIFA.

Pregatiti o reforma administrativa pentru intreaga tara. Ce va schimba?
Sunt mai multe elemente care trebuie schimbate. Sa o luam de sus in jos: avem nevoie de un Cod Administrativ. Avem 11 legi care reglementeaza administratia centrala si locala, sunt bibliorafturi imense cu mii de modificari, e imposibil sa te descurci. Ingreuneaza si fac imposibil sa te descurci, de aceea avem nevoie de un Cod Administrativ, cum e cel Civil, care sa reglementeze modul in care administratia gestioneaza proprietatea privata si publica a statului. Pierdem foarte multi bani, de exemplu. Statul are o multime de proprietati, dar nu e clar cum se pot concesiona iar functionarilor le e frica, asa ca ramanem nefolosite. Vindem din patrimoniul statului ca sa scapam de el fiindca produc cheltuieli in loc sa concesionam. Trebuie sa codificam aceste legi.
Avem 3 santiere ale reformei in administratie, unul este simplificarea administrativa. Comisia de taiat hartii e o parte din ea. Vom lucra, de exemplu, la simplificarea tipului de avize, le vom reduce, sper, la jumatate. In zona asistentei sociale vom introduce venitul minim de incluziune, care va inlocui venitul minim garantat, ajutorul pentru incalzire si cel pentru familie. Erau 3 ajutoare greu de gestionat, oamenii trebuiau sa-si faca foarte multe dosare. In domeniul evidentei persoanelor vom informatiza toate documentele de stare civila, ca atunci cand, de pilda, un student se inscrie la facultate sa nu mai aiba nevoie de un dosar.

V-am pregatit special un dosar cu sina, unul dintre cele mai urate obiecte din Romania. Cand vom scapa de el?
Din punct de vedere al legislatiei noi vom scapa incepand de anul acesta. Sper sa imi conving colegii sa introducem tot in zona electronica . Sper sa scapam si de stampila, care arata arhaismul societatii noastre. Niciun document pe care il primim in corespondenta noastra cu UE nu are stampile, noi suntem singurii. Stampila era un fel de atribut al puterii suverane in Evul Mediu. Incercam, de pilda, pentru un student care se inscrie la facultate sa cuplam datele de stare civila cu cele de educatie si sa se prezinte la inscriere cu un dosar electronic, care va fi trimis direct la facultate. Avem, de exemplu, in zona fiscala, incercam sa terminam un proces prin care sa putem face inregistrari fiscale la nivel national. Speram sa le putem face pana in spetembrie.

Vasile Dincu la

Din punct de vedere legislativ sau va incepe sa functioneze?
Legislativ, dar asta inseamna un decalaj de maxim 60 de zile.

Dar pentru asta e nevoie de servere, de un aparat care sa sustina aceste proiect digital.
In acest moment exista la toate ministerele de care vorbim softuri comandate de ani de zile pe zeci de milioane de euro, exista baze de date. Doar ca au existat 2 lucruri care au blocat administratia romaneasca: o independenta a fiecarui functionar si minister. Cu cat mergi mai mult spre est, proprietarul functiei e tot mai mult cel care o ocupa si atunci isi creaza un sistem de autonomie, spune un sociolog francez. Apoi, au fost facute in limbaje diferite, nu au fost facute pentru a fi interconectate. Dar nu este foarte complicat, acum vom interconecta toate aceste baze de date si create interfete ca sa comunice in afara, sa fie Open Data, sa poti ca si cetatean sa iei formulare, sa le completezi. Asta inseamna semnatura electronica generalizata, e o sarcina mult mai veche pe care nu am dus-o la indeplinire. Trebuiau facute in 2009-2010, din cauza crizei nu s-a facut la acel moment.

Spuneti-mi ca nu vom mai vedea niciodata o coada de cetateni care-si platesc taxele la sfarsitul lui martie.
Speram ca nu. Sigur ca nu se va intampla dintr-o data, nu toata lumea stie sa manuiasca instrumente electronice, dar speram sa ramana la coada numai cei care nu sunt in stare sa intre cu o parola. Incepand de anul viitor, poate chiar din aceasta toamna. Daca vom creste gradul de interoperabilitate intre aceste baze de date, inca din acest an vom putea sa aratam rezultate foarte bune. Incercam sa cream un proiect pe care sa-l imbratiseze si guvernul mai legitim care va veni dupa noi. De aceea, lucram cu grupurile politice, toate aceste proiecte merg in comisia pentru administratie publica, ca sa fie un consens.

Va fi functionarul public mai bine platit, motivat sa sustina aceasta noua forma de administratie?
Incercam sa facem cateva lucruri care sunt foarte importante, avem acum ca cerinta cresterea calitatii serviciilor publice printr-un management al calitatii. Noi nu avem asa ceva acum. Asta inseamna ca trebuie sa ai formule pentru obtinerea calitatii – ISO-9000. E o chestiune de modul in care se desfasoara un proces, niste modalitati standard. Asta inseamna o administratie care sa lucreze corect, nu dupa mintea sefului, care creaza proceduri, cere abilitati, nu numai studii. Vorbim despre studii, dar ne intereseaza ce performante are individul. Lucram acum la functia publica. In acest sistem, noi incercam sa cream o organizare a functionarilor publici dupa criterii rationale. In acest moment, avem in administratia publica o piramida inversata. In 9 ani de zile avem 3 trepte in care individul isi atinge nivelul maxim de incompetenta, cum spune principiul lui Peter, isi atinge varful. Dupa 9 ani e deja sef, nu il mai poti motiva. Cei care fac interfata publica sunt jos si prost platiti. De aceea, in administratia locala 20% din posturi sunt neocupate si avem in acest moment o hemoragie de functionari spre alte zone.

Care e solutia ca sa avem functionari publici mai performanti?
Sunt cateva solutii, nu e una singura. In primul rand e vorba de recrutare – revizuim sistemul de recrutare in administratia publica, vom avea un sistem mai apropiat de cel european, in 2 faze. O faza de competente, pentru functionarii din administratia publica, pe baza unor concursuri de cunostiinte, apoi pentru faza a doua, de abilitati. Ii vom atrage prin salarii consistente, corelate cu celelalte posturi din zona bugetara. Vrem sa avem un sistem bugetar unitar, care sa elimine toate insulele din sistem. Acum, pe aceeasi categorie ocupationala avem salarii diferite de la un minister la altul la studii egale, la competente egale. De multe ori e mai mare cu 50% intr-un minister. Asa ceva nu se poate. Apoi, ne trebuie o zona de previzibilitate pentru cariera, de la 3 trepte va trebui sa contruim un sistem cu mai multe trepte, care sa fie motivant. Incercam sa facem un alt sistem de formare.

Vor fi mai multi sau mai putini functionari publici?
Nu vom incepe cu darea afara, cei care sunt in acest moment vor primi o sansa. Dar vor trebui relocati din sisteme in care sunt prea multi in sisteme unde e lipsa. Nu vom putea opera cu mai multi decat sunt acum. Pe parcurs, odata cu introducerea guvernarii electronice, probabil ca vor disparea o parte din posturi, poate se vor transforma in personal contractual. In acest moment avem in administratie 160.000 de functionari publici. Restul, pana la 1,2 milioane, sunt contractualii. Dupa parerea mea, in acest moment lucreaza un numar de 20% din posturile ocupate in Romania, este destul. In Polonia sunt 9%, e drept ca in Letonia sunt 19%. Acum facem studii, analizam mandatele, vom stabili standarde de cost si vom vedea de cati oameni e nevoie. Nu incepem cu austeritatea. Mi-a spus un omolog de-al meu britanic „Sa nu incercati sa faceti o reforma saraca, pentru ca nu va reusi pe termen lung. Ganditi-va rational si asa veti reduce si costurile statului”.

Care e stadiul reformei administrativ-teritoriale?
E un proiect destul de complex, la care din 2010 incoace au lucrat cateva sute de specialisti din universitati, din minister. Ne-am consultat anul trecut cu peste 2.000 de asociatii, acum suntem in faza finala. Strategia de dezvoltare teritoriala inseamna un scenariu de dezvoltare a Romaniei pentru urmatorii 20-30 de ani. Stabileste caterva lucruri esentiale legate de infrastructura, de cresterea urbana, care s-a produs uneori haotic. E un proiect foarte vast, dupa parerea mea unul din cele mai bune facute in Romania. In toamna il vom lansa, in 8 aprilie vom avea in minister o sedinta cu dezbatere publica.
Pentru cetatean asta inseamna reguli mai precise, de exemplu, in ceea ce priveste locuirea si constructia urbana. Se vor stabili zone functionale in orase, sa nu mai construiasca cineva in fata casei un bloc, pentru ca va fi impotriva legilor. Acum legea e ambigua, pentru ca lasa la nivelul administratiei locale. Vom avea proiecte clare, cu elemente pilot, vor fi indreptare, ghiduri. Avem fonduri europene, POR-ul nou vine cu axe legate de regenerare urbana.

Dispar orase, judete, se comaseaza localitati?
Nu se comaseaza localitati, nu dispar orase. Ii vom sprijini pe cei care vor sa se asocieze, grupurile de initiativa locala, alte forme de asociere. Vom incerca sa dam cat mai multe functii acestor forme asociative, care pot sa duca la aparitia unor unitati mai mari. Vom premia constructia de zone metropolitane, de zone urbane mai largi. Vor exista programe guvernamentale, europene, cu bani.

Exista deja orase care ar putea sa beneficieze de asemenea proiecte?
Bucuresti, Cluj, orasele mari sunt premiate deja, fiind poli de dezvoltare prioritari, pe principiul ca vor difuza dezvoltare in jurul lor. Nu s-a intamplat chiar asa, studiile noastre au aratat ca au absorbit foarte mult forta de munca, creativitate, nu si-au indeplinit chiar misiunea. Dar vom continua, vor avea in continuare fonduri suplimentare. Acum mergem spre orasele mici, vom avea prin POR fonduri pentru reabilitare termica, de pilda. Incercam sa sprijinim nasterea unor axe cu functii urbane adevarate. Avem acele orase transformate in comune, care nu stiu ce sa faca, ar vrea sa intoarca la comuna. In momentul acesta nu exista cadru legislativ pentru asta. E adevarat ca miscarea mondiala e spre urbanizare, dar Romania e o tara care ar trebui sa-si populeze cat mai bine teritoriul, nu sa-i duca pe toti in urban si acolo sa se transforme in populatii inactive, sa contruiasca in zona rurala locuri de munca. Multi au interzis ca industria agro-alimentara sa se mai desfasoare in oras. Ar trebui sa mearga acolo unde e foarte de munca, materia prima. Daca reusim sa planificam asta, atunci cred ca incepe Romania sa se dezvolte echilibrat.

Ministerul pe care il conduceti e responsabil de fonduri europene, mai exact de fondurile Regio. Au existat in ultimii ani nenumarate exemple de proiecte catastrofale, neutilizabile. De pilda, copacul in mijlocul unui teren de fotbal. Cum ne asiguram ca asa ceva nu se mai intampla, ca nu mai risipim bani?
Avem 14 proiecte europene, cele mai importante sunt Regio si cel de crestere a capacitatii administrative.Regio a fost planificat altfel in acest nou exercitiu financiar. Ce avem in plus la Regio: o tintire foarte buna a rezultatelor. Am lansat saptamana trecuta impreuna cu comisarul Corina Cretu un proiect special de 1 an pentru regiunile mai putin dezvoltate. Studiem profilul de dezvoltare, ca sa nu mai depuna proiecte pentru lucruri de care nu au nevoie. Si sa le formam specialisti pentru a face proiecte noi. In zona IMM-urilor aducem ceva in plus – incurbatoare de afaceri, IMM-uri noi, care nu erau inainte. Noi avem o problema cu antreprenoriatul, oamenii nu au incredere in stat, le e frica de coruptia din administratie, incercam sa-i sprijinim.

Vasile Dincu la

Ce facem cu exemplul asta, stadionul cu copac in mijloc? E in Tonciu, in Mures. Cum impedicati, cum va asigurati ca asa ceva nu se repeta?
Sigur, asta tine pana la urma de cei care au proiectat acest program, trebuiau sa gaseasca o formula sa ia teren din alta parte ca sa protejeze acest copac, daca e un copac istoric, probabil a fost in curtea scolii cand era si primarul copil. Dar sigur, este o aberatie. Avem un control suplimentar asupra proiectelor, am introdus in sistem ADR-urile. Pana acum functioneaza aproape ca niste ONG-uri, acum vrem sa aiba un rol activ in verificarea proiectelor. Nu vor mai veni toate proiectele la Bucuresti, se vor face acolo, pe regiuni, si nu se va mai aproba un proiect care are o salcie sau un plop in mijlocul terenului. Avem servicii de asistenta comunitara si medicala pentru 500.000 de oameni, in zona mai ales a urgentelor si a spitalelor de urgenta judetene. Este una din axele prioritare, nu am avut asta inainte. Avem pentru reducerea consumului de energie in cladirile publice si private, pentru infrastructura educationala – acum intra si gradinite si crese. Apoi, cele 3 spitale regionale de urgenta.

Cele din Craiova, Iasi si Cluj. Cand incepe constructia?
Speram, in toamna acestui an. Ministerul Sanatatii lucreaza la harta nevoilor de servicii medicale, care e necesara si pentru POR, si trebuie actualizate studiile de fezabilitate. Exista locatiile, au fost dezbateri, doar la Iasi nu e stabilita inca. Cred ca in iulie vom putea trimite documentele si in septembrie sa avem aprobati banii – 150 de milioane ne astepta.

Sunt 3 santiere deschise in Bucuresti pentru consolidarea cladirilor cu risc seismic. Nu e suficient. Nu cumva sunt depasite studiile care ne spun numarul cladirilor cu risc seismic din Bucuresti si alte orase?
Sunt mai multe probleme. Va trebui sa ne uitam si la legislatie, exista o comisie care lucreaza pentru a definitiva o modalitate mult mai precisa in a defini gradele de risc seismic si cum putem interveni in situatii de protectie civila. Anul trecut am avut o suma, nu foarte mare, pentru reabilitare, nu am reusit nici pe asta sa o cheltuim. Am dat cea mai mare parte a banilor inapoi. Acum a crescut de 5 ori aceasta suma, dar avem nevoie in Bucuresti de 800 de milioane de lei, 180 de milioane de euro, Trebuie sa lucram la cadrul legislativ si sa dam noi stimulente, sa vedem ce stimulente ar avea nevoie oamenii. Lucram la o lege pentru a face locuinte de necesitate, pe care oamenii sa poata sa le cumpere. Am inceput demersul impreuna cu ambasadorul Japoniei, mi-a promis sprijin cu experti, au metode pentru a consolida cu oameni in interior.

Vorbeati de constructii noi, Ministrul Culturii vorbea de transformarea unor garaje de langa Guvern in sala de concerte. Sunteti de acord?
Ideea e exceptionala, problema e ca nu e simplu de realizat ideea respectiva pe locatia respectiva, unde acum functioneaza un garaj al Guvernului, unitati de pompieri. SGG a platit in trecut un proiect pentru reabilitarea Salii Palatului, este foarte interesant, cu posibilitatea de a face 3 sali. Nu cred ca domnul ministru l-a vazut, nici eu nu stiam de el. Cred ca ar putea indeplini toate conditiile. Sa vedem in ce masura e fezabil proiectul de langa Guvern, e o cladire monument, grevata de niste conditii de cel care a donat-o, nu putem face parcari. Este necesara o sala, desigur.

Colegul dumneavoastra Petre Toba este suspectat ca si-a plagiat lucrarea de doctorat. Sigur ca pana la verdictul final ramanem in deliberare. Dumneavoastra cum va simtiti, dat fiind ca lucrati cu el des?
Este un om deosebit de competent in ceea ce face, un ministru pe care il respect. Nu lucrez in proiecte de doctorat cu domnul Toba, lucrez la proiecte pragmatice in care este un ministru de Interne foarte bun. Atunci cand ministrii se pun, nu sunt intrebati de doctorat, multi din colegii mei nu au doctorat. Aceasta e o discutie care nu tine de eficienta in administratie a domnuluI Toba, care este un ministru foarte bun.

 

Sursa: Pro TV, Data publicarii: 13 Martie 2016
  • 10 Comenteaza
Ultimele stiri
 



 
 
© 2015 Stirileprotv.ro. Toate drepturile rezervate. Termeni si conditii | Despre cookie-uri | Feed